Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, examinate de Curtea de Conturi

Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 a fost examinat, la 10 iunie curent, de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe online.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.

Astfel, Curtea de Conturi a emis opinia că, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor cuprind rapoartele următoarelor entități: Aparatul central al Ministerului; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Inspecția Financiară; Agenția Achiziții Publice.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Finanțelor i-au fost aprobate alocații în cuantum de 1382,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1285,8 mil. lei, sau cu 96,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 94,8%.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații de audit, precum:

Ca urmare a neaplicării regulilor generale de evaluare a dus la subevaluarea activelor neproductive cu 1,5 mil. lei, situația fiind cauzată de neevaluarea și neînregistrarea valorică în evidența contabilă de către Serviciul Fiscal de Stat a 11 terenuri cu suprafața totală de 1,127 ha
Supraevaluarea grupei de conturi 222 „Servicii” cu suma de 2,5 mil. lei, dintre care 1,7 mil. lei urmau a fi capitalizate în valoarea activului, iar 0,8 mil.lei – în valoarea serviciului prestat
Nevalorificarea de către Serviciul Vamal, la compartimentul investiții capitale, a sumei de 9,1 mil. lei, ca urmare a neexecutării mijloacelor financiare contractate în cadrul Proiectului ,,Reabilitarea și modernizarea posturilor vamale de pe frontiera moldo-română”
Serviciul Fiscal de Stat nu a valorificat resursele din proiectele finanțate din surse externe în sumă de 6,2 mil. lei.

Auditul a evidențiat unele aspecte problematice, care necesită o atenție sporită din partea conducerii Ministerului Finanțelor. Astfel, reglementarea insuficientă în cadrul normativ a procedurilor cu referire la evidența unor bunuri confiscate, care nu aparțin instituției generează neclarități privind modul de contabilizare a acestora. Testele auditului au relevat că deși, Serviciul Fiscal de Stat ține evidența analitică a bunurilor confiscate, primite pentru comercializare de la Serviciul Vamal și alte organe cu drept de confiscare, valoarea acestora de 18,4 mil. lei (la 31.12.2020) nu este reflectată în raportul financiar la grupa de conturi „Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei”.

Totodată, în cadrul Serviciului Vamal, activele confiscate se reflectă în evidența contabilă la contul „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” cu valoarea stabilită de agentul constatator, iar în procesele-verbale de transmitere Serviciului Fiscal de Stat spre comercializare se indică valoarea reevaluată a activelor, efectuată de către laboratorul vamal. Ca rezultat, se formează o discrepanță între valoarea activelor confiscate de către Serviciul Vamal și valoarea transmisă Serviciului Fiscal de Stat, care generează inexactități între datele raportate de instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor.

Ca urmare a acestui fapt, auditul denotă necesitatea dezvoltării cadrului normativ în aspectul ținerii evidenței și raportării valorii bunurilor confiscate, fiind formulate recomandări în acest sens.

#audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de anvelope în Republica Moldova au atins un nivel record între 2024 și mai 2025, cu peste 1,29 milioane de unități aduse în țară și o valoare vamală totală de aproximativ 1,36 miliarde de lei. Potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija, anvelopele pentru autoturisme au dominat cantitativ piața, reprezentând 78% din total (1.003.526 bucăți), dar doar 58% din valoarea totală, în timp ce anvelopele pentru camioane și autobuze au format 22% din volum, dar 42% din valoare, indicând o diferență clară de preț mediu între cele două categorii.

În 2024, au fost înregistrate vârfuri semnificative ale importului de anvelope pentru camioane în lunile septembrie și octombrie, cel mai probabil legate de pregătirile sezoniere pentru iarnă. În ianuarie 2025, importurile de anvelope pentru camioane s-au dublat față de aceeași lună a anului precedent, iar cele pentru autoturisme au crescut semnificativ, semnalând o activitate comercială intensificată. Cu toate acestea, în lunile aprilie și mai 2025 s-a observat o scădere accentuată a volumului și valorii importurilor, posibil din cauza reducerii cererii sau a ajustării stocurilor.

Prețul mediu al anvelopelor a crescut vizibil. În mai 2025, o anvelopă pentru autoturisme costa în medie 915 lei, comparativ cu 703 lei în mai 2024. În cazul anvelopelor pentru camioane, prețul mediu a atins 2.209 lei în mai 2025, dublu față de cel mai mic nivel din 2024. Această evoluție indică nu doar o inflație generală, ci și o posibilă reorientare a importatorilor spre branduri premium sau modele specializate.

China rămâne lider absolut în livrările de anvelope către Republica Moldova, cu 48,4% din volum, urmată de Turcia (16,4%), România (8,4%) și Ucraina (7,4%). Produsele chinezești domină atât segmentul de autoturisme, cât și cel de camioane. Pe de altă parte, în ceea ce privește valoarea importurilor, țări precum Germania, Ungaria și Slovacia ocupă o pondere semnificativă datorită exportului de anvelope din gama superioară. Turcia furnizează volume mari la prețuri relativ accesibile, iar Vietnamul începe să se evidențieze prin livrări de anvelope scumpe, în ciuda volumului modest.

Piața moldovenească de import este foarte concentrată. Trei companii — AGROPIESE TGR GRUP SRL, EXIMOTOR SA și ARIDAN CENTER SRL — controlează peste 40% din totalul volumului importat. AGROPIESE domină la anvelopele pentru camioane, în timp ce EXIMOTOR și ARIDAN se concentrează pe autoturisme. Unele firme, cum ar fi AUTO MOTION SERVICE SRL, se specializează în anvelope din gama premium, având cote valorice mai mari decât cele cantitative.

Analiza economistului Iurie Rija evidențiază o piață aflată în plină evoluție, sensibilă la tendințele internaționale de preț și la comportamentul consumatorului local. Se recomandă monitorizarea atentă a prețurilor și diversificarea furnizorilor pentru a limita dependența de China și a preveni șocurile în lanțurile de aprovizionare.