Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, examinate de Curtea de Conturi

Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 a fost examinat, la 10 iunie curent, de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe online.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.

Astfel, Curtea de Conturi a emis opinia că, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor cuprind rapoartele următoarelor entități: Aparatul central al Ministerului; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Inspecția Financiară; Agenția Achiziții Publice.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Finanțelor i-au fost aprobate alocații în cuantum de 1382,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1285,8 mil. lei, sau cu 96,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 94,8%.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații de audit, precum:

Ca urmare a neaplicării regulilor generale de evaluare a dus la subevaluarea activelor neproductive cu 1,5 mil. lei, situația fiind cauzată de neevaluarea și neînregistrarea valorică în evidența contabilă de către Serviciul Fiscal de Stat a 11 terenuri cu suprafața totală de 1,127 ha
Supraevaluarea grupei de conturi 222 „Servicii” cu suma de 2,5 mil. lei, dintre care 1,7 mil. lei urmau a fi capitalizate în valoarea activului, iar 0,8 mil.lei – în valoarea serviciului prestat
Nevalorificarea de către Serviciul Vamal, la compartimentul investiții capitale, a sumei de 9,1 mil. lei, ca urmare a neexecutării mijloacelor financiare contractate în cadrul Proiectului ,,Reabilitarea și modernizarea posturilor vamale de pe frontiera moldo-română”
Serviciul Fiscal de Stat nu a valorificat resursele din proiectele finanțate din surse externe în sumă de 6,2 mil. lei.

Auditul a evidențiat unele aspecte problematice, care necesită o atenție sporită din partea conducerii Ministerului Finanțelor. Astfel, reglementarea insuficientă în cadrul normativ a procedurilor cu referire la evidența unor bunuri confiscate, care nu aparțin instituției generează neclarități privind modul de contabilizare a acestora. Testele auditului au relevat că deși, Serviciul Fiscal de Stat ține evidența analitică a bunurilor confiscate, primite pentru comercializare de la Serviciul Vamal și alte organe cu drept de confiscare, valoarea acestora de 18,4 mil. lei (la 31.12.2020) nu este reflectată în raportul financiar la grupa de conturi „Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei”.

Totodată, în cadrul Serviciului Vamal, activele confiscate se reflectă în evidența contabilă la contul „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” cu valoarea stabilită de agentul constatator, iar în procesele-verbale de transmitere Serviciului Fiscal de Stat spre comercializare se indică valoarea reevaluată a activelor, efectuată de către laboratorul vamal. Ca rezultat, se formează o discrepanță între valoarea activelor confiscate de către Serviciul Vamal și valoarea transmisă Serviciului Fiscal de Stat, care generează inexactități între datele raportate de instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor.

Ca urmare a acestui fapt, auditul denotă necesitatea dezvoltării cadrului normativ în aspectul ținerii evidenței și raportării valorii bunurilor confiscate, fiind formulate recomandări în acest sens.

#audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.