RAPORT Campania electorală a început mai devreme pentru opt candidaţi: S-a încercat utilizarea resursei administrative

Cel puțin opt potențiali candidați la președinție au organizat evenimente de campanie electorală fără a aștepta începerea propriu-zisă a ei. Este vorba despre amenajarea corturilor, distribuirea de pliante, publicitate pe rețelele de socializare și organizarea evenimentelor.

Cu referire la referendumul privind aderarea la UE, au fost demarate campanii „pentru” și „împotrivă”, ale căror acțiuni ar putea influența votul, transmite RUPOR.MD. Constatările se regăsesc în primul raport al Misiunii de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional republican, realizat de Asociația Promo-LEX.

„Suntem îngrijorați și de încercările de utilizare a resurselor administrative. În spațiul public, în perioada 8 iulie – 18 august, Guvernul Republicii Moldova a desfășurat o campanie de informare. Începutul a fost făcut înainte de anunțarea datei alegerilor. Pentru desfășurarea evenimentelor s-au folosit fonduri de stat și, mai mult, din punct de vedere al timpului – unele dintre evenimente s-au desfășurat în perioada electorală, după 1 august inclusiv. Potrivit legii, utilizarea resurselor administrative în perioada electorală este interzisă. Autorităților publice li se recomandă să se abțină de la utilizarea resurselor administrative”, a declarat Nicolae Panfil, director de programe al Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă.

În cadrul monitorizării, Promo-LEX a constatat că cel puțin 17 potențiali candidați sau concurenți electorali și-au exprimat interesul de a participa la alegerile prezidențiale, iar cel puțin opt dintre aceștia au fost implicați în activități electorale.

Potrivit raportului, chiar dacă un partid politic desemnează sau anunță că va desemna o anumită persoană în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, formațiunea ar trebui să se abțină de la promovarea directă a acestor persoane până la începerea campaniei electorale.

„În ceea ce privește referendumul constituțional, am atras atenția asupra faptului că partidele politice sau o parte semnificativă de partide, precum și blocurile electorale, și-au anunțat sau formulat deja poziția. Credem că aici va exista un pluralism de opinii. Totodată, s-a stabilit că înainte de înregistrarea viitorilor participanți la referendum s-au desfășurat o serie de evenimente cu tentă electorală. PAS, precum și președintele țării, au înregistrat platforma pentru.md, care este considerată pagina oficială de promovare a aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, președintele a venit anterior cu inițiativa „Ambasadorii pentru un referendum”, a menționat Nicolae Panfil.

Potrivit Promo-LEX, toți candidații la funcția de președinte și participanții la referendum pot începe campania electorală cu 30 de zile înainte de alegeri.

Misiunea de observare Promo-LEX a identificat și două proiecte coordonate de Ilan Șor, care ar putea afecta preferințe de vot ale cetățenilor: Inițiativa de a plăti prestații în valoare de 2000 de lei pensionarilor din anumite de regiuni ale țării, prin intermediul băncii rusești Promsvyazbank, dar și lansarea „GagauziaLand” pe 18 august, cu promisiunea că intrarea în parcul de distracții va fi gratuită copii și adulți.

#campanie lectorala #monitorizare #incalcari #Promo-Lex #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.