RAPORT Campania electorală a început mai devreme pentru opt candidaţi: S-a încercat utilizarea resursei administrative

Cel puțin opt potențiali candidați la președinție au organizat evenimente de campanie electorală fără a aștepta începerea propriu-zisă a ei. Este vorba despre amenajarea corturilor, distribuirea de pliante, publicitate pe rețelele de socializare și organizarea evenimentelor.

Cu referire la referendumul privind aderarea la UE, au fost demarate campanii „pentru” și „împotrivă”, ale căror acțiuni ar putea influența votul, transmite RUPOR.MD. Constatările se regăsesc în primul raport al Misiunii de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional republican, realizat de Asociația Promo-LEX.

„Suntem îngrijorați și de încercările de utilizare a resurselor administrative. În spațiul public, în perioada 8 iulie – 18 august, Guvernul Republicii Moldova a desfășurat o campanie de informare. Începutul a fost făcut înainte de anunțarea datei alegerilor. Pentru desfășurarea evenimentelor s-au folosit fonduri de stat și, mai mult, din punct de vedere al timpului – unele dintre evenimente s-au desfășurat în perioada electorală, după 1 august inclusiv. Potrivit legii, utilizarea resurselor administrative în perioada electorală este interzisă. Autorităților publice li se recomandă să se abțină de la utilizarea resurselor administrative”, a declarat Nicolae Panfil, director de programe al Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă.

În cadrul monitorizării, Promo-LEX a constatat că cel puțin 17 potențiali candidați sau concurenți electorali și-au exprimat interesul de a participa la alegerile prezidențiale, iar cel puțin opt dintre aceștia au fost implicați în activități electorale.

Potrivit raportului, chiar dacă un partid politic desemnează sau anunță că va desemna o anumită persoană în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, formațiunea ar trebui să se abțină de la promovarea directă a acestor persoane până la începerea campaniei electorale.

„În ceea ce privește referendumul constituțional, am atras atenția asupra faptului că partidele politice sau o parte semnificativă de partide, precum și blocurile electorale, și-au anunțat sau formulat deja poziția. Credem că aici va exista un pluralism de opinii. Totodată, s-a stabilit că înainte de înregistrarea viitorilor participanți la referendum s-au desfășurat o serie de evenimente cu tentă electorală. PAS, precum și președintele țării, au înregistrat platforma pentru.md, care este considerată pagina oficială de promovare a aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, președintele a venit anterior cu inițiativa „Ambasadorii pentru un referendum”, a menționat Nicolae Panfil.

Potrivit Promo-LEX, toți candidații la funcția de președinte și participanții la referendum pot începe campania electorală cu 30 de zile înainte de alegeri.

Misiunea de observare Promo-LEX a identificat și două proiecte coordonate de Ilan Șor, care ar putea afecta preferințe de vot ale cetățenilor: Inițiativa de a plăti prestații în valoare de 2000 de lei pensionarilor din anumite de regiuni ale țării, prin intermediul băncii rusești Promsvyazbank, dar și lansarea „GagauziaLand” pe 18 august, cu promisiunea că intrarea în parcul de distracții va fi gratuită copii și adulți.

#campanie lectorala #monitorizare #incalcari #Promo-Lex #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.