Răsturnare neașteptată! Licitația pentru spațiile comerciale de la aeroport ar putea fi abandonată

Procesul de licitație pentru spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău ar putea fi abandonat, conform declarațiilor lui Sergiu Spoială, directorul Aeroportului Chișinău. Acesta a precizat că decizia va fi luată în colaborare cu Agenția de Investiții, subliniind că aeroportul nu poate decide de unul singur în această privință.

„Suntem în colaborare cu Agenția de Investiții, care analizează mai multe oportunități pentru reluarea licitației sau alte idei conceptuale. Vom anunța decizia finală într-o conferință de presă”, a declarat Spoială.

La începutul lunii decembrie 2024, Agenția de Investiții a lansat consultări publice pentru elaborarea Caietelor de Sarcini destinate licitațiilor cu strigare, în vederea selectării locatarilor pentru spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău.

Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat de două ori. Prima licitație a fost anunțată la data de 18 ianuarie, în condițiile în care în concurs s-au înscris doar două companii: Lagardère și LeBridge. La începutul lunii martie, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie una dintre cele două companii a anunțat că s-a răzgândit și nu va mai participa la licitația repetată. APP a decis să modifice condițiile de participare, pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

Pe 29 martie, administrația Aeroportului Chișinău anunța lansarea celei de-a treia licitații, iar pe 21 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative care extindeau termenul de arendă a spațiilor comerciale, adoptate la inițiativa deputatului Radu Marian. Legea a fost reexaminată și revotată în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #companii #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.