Războiul bubuie, piețele se prăbușesc: Petrolul atinge cel mai mare preț din ultimele luni

Piețele internaționale au fost zdruncinate vineri dimineață, după ce Israelul a lansat lovituri asupra Iranului, pe fondul acuzațiilor că Teheranul urmărește obținerea armei nucleare. În urma atacului, prețul petrolului a crescut vertiginos, atingând cele mai ridicate cote din ultimele cinci luni, iar investitorii globali se confruntă cu noi temeri legate de o criză energetică majoră.

La bursa ICE Futures din Londra, barilul de Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% până la 76,65 dolari la ora 03:15 GMT, după ce atinsese anterior un vârf de 78,50 dolari. La New York Mercantile Exchange (Nymex), barilul de ‘light sweet crude’ a crescut cu 9,45%, ajungând la 74,47 dolari, cu un maxim de 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creșteri zilnice înregistrate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.

„Loviturile asupra Iranului au amplificat drastic riscurile geopolitice și îngrijorările privind posibile întreruperi ale aprovizionării cu petrol”, a avertizat Warren Patterson, analist la ING, citat de Reuters.

Pe de altă parte, Saul Kavonic, analist la MST Marquee, a semnalat un posibil scenariu extrem: dacă Iranul va riposta prin atacuri asupra infrastructurii petroliere sau va bloca strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței, ar putea fi obstrucționată livrarea a până la 20 de milioane de barili pe zi.

Iranul a reacționat dur, declarând că are „dreptul legal și legitim” de a răspunde atacurilor israeliene care au vizat orașe și instalații nucleare. În același timp, piețele financiare globale s-au clătinat: activele de refugiu precum dolarul american, francul elvețian și yenul japonez s-au apreciat, în timp ce monedele asiatice sensibile la risc, inclusiv dolarul australian, au scăzut.

Aurul, indicator clasic al aversiunii față de risc, s-a scumpit cu 1,3%, atingând 3.428,28 dolari uncia – cel mai înalt nivel din 7 mai.

„Tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu riscă să submineze încrederea investitorilor și să creeze volatilitate severă pe piețele internaționale”, a explicat Tony Sycamore, analist al firmei IG.

Escaladarea confruntării israeliano-iraniene readuce în prim-plan spectrul unei crize energetice globale, într-un context deja fragilizat de războiul din Ucraina și tensiunile din Marea Chinei de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.