Războiul comercial escaladează! Beijingul impune taxe Americii

China a impus tarife de 10% pe importurile de petrol și echipamente agricole, precum și tarife de 15% pe importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Decizia a fost anunțată de Comitetul pentru tarifare și clasificare din cadrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, ca răspuns la intrarea în vigoare, astăzi, 4 februarie, a unei taxe de 10% impuse de SUA pe mărfurile din China.

„Introducerea unilaterală de tarife de către partea americană încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu doar că nu contribuie la soluționarea propriilor probleme, dar subminează și cooperarea economică și comercială normală dintre China și SUA”, se arată în comunicatul comitetului.

La 1 februarie, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret privind introducerea de taxe pe mărfurile din Mexic, Canada și China, explicând decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și contrabandei, inclusiv a fentanilului, un narcotic sintetic provenit din China. Ulterior, Trump a acceptat să amâne cu o lună taxele pentru mărfurile din Mexic și Canada.

China a anunțat că intenționează să depună o plângere la OMC împotriva acțiunilor SUA. Ministerul chinez de Externe a subliniat că țara are una dintre cele mai stricte politici de combatere a drogurilor, iar problema răspândirii fentanilului este una internă a SUA.

Donald Trump a declarat recent că intenționează să discute cu președintele Chinei, Xi Jinping, „în următoarele 24 de ore” pentru a negocia amânarea aplicării taxelor de 10%. „Dacă nu vom putea ajunge la un acord cu China, tarifele vor fi foarte, foarte mari”, a avertizat președintele american.

Exporturile Chinei către SUA depășesc anual 400 de miliarde de dolari. Multe dintre mărfurile chinezești sunt deja supuse unor taxe de 10% sau 25%. În același timp, China cumpără de la alte țări, inclusiv SUA, mult mai puține mărfuri decât exportă. În 2024, excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 trilion de dolari, marcând cel mai mare surplus comercial al unei țări din ultimul secol, potrivit The New York Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie