Războiul din Ucraina lovește dur rubla rusească. Forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanșat și un război pe pieţele valutare internaţionale. Pe lângă faptul că rubla rusească se prăbușește, forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit.

Rubla a pierdut 65% faţă de euro de la declanşarea conflictului, respectiv de la 90 de ruble pentru 1 euro, la 149 de ruble pentru 1 dolar luni, 7 martie 2022.

Din cauza sancțiunilor occidentale rubla este lovită din plin. În încercarea de a evita o prăbuşire totală a rublei, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă de la 9% la 20%. Ruşii încearcă să scoată banii din băncile lor şi să-i transforme în euro sau dolari, dar este o operaţiune aproape imposibilă. Chiar dacă rubla a scăzut cu 65% în câteva zile, analiştii cred că şi aşa cursul valutar este stabilit artificial de către banca centrală. Relaţia Rusiei cu exteriorul este îngheţată, activele băncii centrale, de peste 600 de miliarde de dolari, aflate în străinătate, sunt îngheţate, iar marile companii de energie ruseşti – Gazprom şi Rosfneft – nu pot să-i plătească obligaţiunile de miliarde de dolari care ajung la scadenţă, pentru că nu mai au acces la valuta lor din străinătate.

Investitorii străini care au expunere pe Rusia şi pe companiile ruseşti îşi pot lua adio de la aceşti bani, având în vedere că Putin vrea să le dea ruble în contul creditelor în euro sau dolari. În Rusia valuta practic a fost naţionalizată de către stat, iar companiile sau cetăţenii nu mai pot să iasă din ţară cu valută.

De suferit are și Ungaria, moneda națională, forintul ungar a pierdut 11,3% faţă de euro din momentul începerii conflictului, pe 24 februarie. De la 357 de forinţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 397 de forinţi pentru 1 euro. Înainte să înceapă conflictul, Banca Centrală a Ungariei majorase dobânda de referinţă de la 2,9% la 3,4% în încercarea de a se lupta cu inflaţia, care a ajuns la aproape 8%.

Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară.

De asemenea, Polonia s-a trezit cu o scădere a zlotului de 9,6% de la începutul conflictului: de la 4, 54 zloţi pentru 1 euro, cursul a ajusn la 4,98 zloţi pentru 1 euro. Polonia are o piaţă valutară liberă şi de aceea zlotul este mai expus atunci când apar crize, mai ales că sumele tranzacţionate pe piaţa valutară a Poloniei, piaţa monetară şi piaţa bursieră sunt cele mai mari din regiune. Fiind o piaţă lichidă, investitorii pot intra şi ieşi mult mai fluid. Dar nici aşa nu prea se explică această scădere a zlotului decât prin poziţia pe care Polonia o are faţă de conflictul din Ucraina. În cazul în care Putin ia în vizor o altă ţintă după Ucraina, Polonia este cea mai aproape.

#Forintul ungar #zlotul polonez #rubla ruseasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia