Războiul din Ucraina lovește dur rubla rusească. Forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanșat și un război pe pieţele valutare internaţionale. Pe lângă faptul că rubla rusească se prăbușește, forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit.

Rubla a pierdut 65% faţă de euro de la declanşarea conflictului, respectiv de la 90 de ruble pentru 1 euro, la 149 de ruble pentru 1 dolar luni, 7 martie 2022.

Din cauza sancțiunilor occidentale rubla este lovită din plin. În încercarea de a evita o prăbuşire totală a rublei, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă de la 9% la 20%. Ruşii încearcă să scoată banii din băncile lor şi să-i transforme în euro sau dolari, dar este o operaţiune aproape imposibilă. Chiar dacă rubla a scăzut cu 65% în câteva zile, analiştii cred că şi aşa cursul valutar este stabilit artificial de către banca centrală. Relaţia Rusiei cu exteriorul este îngheţată, activele băncii centrale, de peste 600 de miliarde de dolari, aflate în străinătate, sunt îngheţate, iar marile companii de energie ruseşti – Gazprom şi Rosfneft – nu pot să-i plătească obligaţiunile de miliarde de dolari care ajung la scadenţă, pentru că nu mai au acces la valuta lor din străinătate.

Investitorii străini care au expunere pe Rusia şi pe companiile ruseşti îşi pot lua adio de la aceşti bani, având în vedere că Putin vrea să le dea ruble în contul creditelor în euro sau dolari. În Rusia valuta practic a fost naţionalizată de către stat, iar companiile sau cetăţenii nu mai pot să iasă din ţară cu valută.

De suferit are și Ungaria, moneda națională, forintul ungar a pierdut 11,3% faţă de euro din momentul începerii conflictului, pe 24 februarie. De la 357 de forinţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 397 de forinţi pentru 1 euro. Înainte să înceapă conflictul, Banca Centrală a Ungariei majorase dobânda de referinţă de la 2,9% la 3,4% în încercarea de a se lupta cu inflaţia, care a ajuns la aproape 8%.

Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară.

De asemenea, Polonia s-a trezit cu o scădere a zlotului de 9,6% de la începutul conflictului: de la 4, 54 zloţi pentru 1 euro, cursul a ajusn la 4,98 zloţi pentru 1 euro. Polonia are o piaţă valutară liberă şi de aceea zlotul este mai expus atunci când apar crize, mai ales că sumele tranzacţionate pe piaţa valutară a Poloniei, piaţa monetară şi piaţa bursieră sunt cele mai mari din regiune. Fiind o piaţă lichidă, investitorii pot intra şi ieşi mult mai fluid. Dar nici aşa nu prea se explică această scădere a zlotului decât prin poziţia pe care Polonia o are faţă de conflictul din Ucraina. În cazul în care Putin ia în vizor o altă ţintă după Ucraina, Polonia este cea mai aproape.

#Forintul ungar #zlotul polonez #rubla ruseasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețului petrolului rusesc, care se vinde cu un discount de aproape 50% față de cotațiile internaționale, a determinat cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia să ceară sprijin guvernului. Aflată sub sancțiuni americane, compania Lukoil a solicitat Ministerului Energiei modificarea modului de impozitare, astfel încât să poată beneficia de plăți din bugetul federal.

Potrivit presei ruse, compania cere ajustarea formulei mecanismului de „demfer” introdus în 2018 pentru stabilizarea prețurilor la carburanți. În prezent, din cauza creșterii discountului la țițeiul rusesc, companiile petroliere ar urma să plătească sume importante la buget în cadrul acestui mecanism. Doar în luna decembrie, plățile ar putea ajunge la 13 miliarde de ruble. Lukoil propune limitarea discountului luat în calcul la 10–15 dolari pe baril, ceea ce ar elimina obligațiile de plată și ar permite, dimpotrivă, accesarea de fonduri bugetare.

Industria petrolieră rusă este îngrijorată de creșterea diferenței dintre prețul petrolului Urals și cel al Brent, situație care a dus mecanismul de compensare „în zona negativă”. Dacă în anii precedenți bugetul rus a plătit companiilor petroliere sute de miliarde de ruble prin acest sistem, acum situația s-a inversat, iar firmele ar putea fi nevoite să verse zeci de miliarde la buget în lunile de iarnă.

Această evoluție lovește puternic în finanțele companiilor, care deja se confruntă cu scăderi drastice ale profiturilor. Lukoil a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o înjumătățire a profitului, iar Rosneft, liderul industriei rusești, a anunțat o reducere de trei ori a profitului în perioada ianuarie–septembrie.

Situația este agravată de scăderea cotațiilor internaționale. Prețul mediu al petrolului Urals a coborât în decembrie la aproximativ 39 de dolari pe baril, iar în ianuarie la 35–37 de dolari, cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, la un preț sub 40 de dolari pe baril, aproape jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia devin neprofitabile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat anterior că discountul pentru petrolul rusesc a fost de aproape 15% în trimestrele doi și trei, ajungând la 17% în octombrie. Reprezentanții instituției consideră însă că extinderea discountului este un fenomen temporar, menționând că exportatorii ruși au reușit să-și diversifice rutele de livrare și să se adapteze la noile condiții de piață.

#pret petrol #Lukoil #ajutor #Rusia