Războiul din Ucraina lovește dur rubla rusească. Forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanșat și un război pe pieţele valutare internaţionale. Pe lângă faptul că rubla rusească se prăbușește, forintul ungar şi zlotul polonez au de suferit.

Rubla a pierdut 65% faţă de euro de la declanşarea conflictului, respectiv de la 90 de ruble pentru 1 euro, la 149 de ruble pentru 1 dolar luni, 7 martie 2022.

Din cauza sancțiunilor occidentale rubla este lovită din plin. În încercarea de a evita o prăbuşire totală a rublei, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă de la 9% la 20%. Ruşii încearcă să scoată banii din băncile lor şi să-i transforme în euro sau dolari, dar este o operaţiune aproape imposibilă. Chiar dacă rubla a scăzut cu 65% în câteva zile, analiştii cred că şi aşa cursul valutar este stabilit artificial de către banca centrală. Relaţia Rusiei cu exteriorul este îngheţată, activele băncii centrale, de peste 600 de miliarde de dolari, aflate în străinătate, sunt îngheţate, iar marile companii de energie ruseşti – Gazprom şi Rosfneft – nu pot să-i plătească obligaţiunile de miliarde de dolari care ajung la scadenţă, pentru că nu mai au acces la valuta lor din străinătate.

Investitorii străini care au expunere pe Rusia şi pe companiile ruseşti îşi pot lua adio de la aceşti bani, având în vedere că Putin vrea să le dea ruble în contul creditelor în euro sau dolari. În Rusia valuta practic a fost naţionalizată de către stat, iar companiile sau cetăţenii nu mai pot să iasă din ţară cu valută.

De suferit are și Ungaria, moneda națională, forintul ungar a pierdut 11,3% faţă de euro din momentul începerii conflictului, pe 24 februarie. De la 357 de forinţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 397 de forinţi pentru 1 euro. Înainte să înceapă conflictul, Banca Centrală a Ungariei majorase dobânda de referinţă de la 2,9% la 3,4% în încercarea de a se lupta cu inflaţia, care a ajuns la aproape 8%.

Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară.

De asemenea, Polonia s-a trezit cu o scădere a zlotului de 9,6% de la începutul conflictului: de la 4, 54 zloţi pentru 1 euro, cursul a ajusn la 4,98 zloţi pentru 1 euro. Polonia are o piaţă valutară liberă şi de aceea zlotul este mai expus atunci când apar crize, mai ales că sumele tranzacţionate pe piaţa valutară a Poloniei, piaţa monetară şi piaţa bursieră sunt cele mai mari din regiune. Fiind o piaţă lichidă, investitorii pot intra şi ieşi mult mai fluid. Dar nici aşa nu prea se explică această scădere a zlotului decât prin poziţia pe care Polonia o are faţă de conflictul din Ucraina. În cazul în care Putin ia în vizor o altă ţintă după Ucraina, Polonia este cea mai aproape.

#Forintul ungar #zlotul polonez #rubla ruseasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.