Războiul miroase a sânge și suferință! Sturza: Trauma, sindromul agresorului rus

Nu e nimic romantic și frumos într-un război. Statistic vorbind, 8% din oameni au nevoie permanent de adrenalină. Anume ei, dependenții de adrenalină practică sporturi extreme, pariază la cazinou, investesc în crypto și fac politică. Printre ei și cei care îsi doresc război, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza într-o postare pe Facebook recentele evoluții cu privire la situația din Ucraina.

Generația mea s-a născut la 10-15 ani după Marele Război. Urmările în mare erau depășite, nu și memoria. 75 de ani de pace relativă i-a deprins pe cei mai tineri cu ideea că pacea este un fenomen permanent, iar creșterea bunăstării e ceva dat de la Dumnezeu”, a punctat fostul premier.

El spune că Afganistan, Transnistria sunt alte conflicte mai puțin cunoscute care au făcut ca și generația să „miroase” consecințele hidoase ale războaielor.

Nu e nimic romantic și frumos la război. Sânge, suferință, ură, degradare, mizerie umană. Totul începe cu urale patriotice, flori și marșuri triumfaliste și se termină cu moartea fizică sau psihică. Întrebați-i pe cei care au avut așa experiență și o să vă povestească. Așa că pare cel puțin ciudat cum unii își doresc război. Dacă nu vorbim de devieri psihice vădite”, relevă omul de afaceri..

Sturza spune că nu e un pacifist, dar mereu spera la rațiunea în ultimă instanță a rușilor și a lui Putin personal.

M-am înșelat amarnic! Acum nici nu mai contează dacă se va trece la faza „fierbinte” sau nu. Trauma, sindromul agresorului rus este o realitate. Sute de mii de oameni sunt pe drumuri. Zilnic mor oameni… Toată stima și respectul față de un popor mare și o cultură gigantică sunt puse la grea încercare. Pentru? Nici o explicație rațională… Războiul miroase a sânge și suferință…”, conchide fostul premier.

#agresor #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.