Războiul Rece 2.0: Cea mai puternică armă a Americii pentru a învinge China și Rusia

24 Mart. 2023, 08:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2023, 08:42 // Actual //  bani.md

Tot mai mulți analiști consideră că deja Statele Unite se află într-un nou Război Rece, denumit 2.0, cu China și Rusia. După cel de-Al Doilea Război Mondial, SUA au creat NATO și alianțe în Pacific, însă acum cea mai importantă armă a Americii pentru a învinge China și Rusia în Războiul Rece 2.0 este comerțul liber, susține un profesor de economie, de la Universitatea Maryland.
Peter Morici arată într-o analiză din Market Watch, că Statele Unite au cultivat, după 1945, comerțul liber între aliați prin GATT, UE și alte aranjamente regionale și au înfometat blocul sovietic de tehnologie americană prin controale la export.

Planificarea centralizată stalinistă și autarhia au creat economii muribunde. Numai datorită dimensiunii mari, Uniunea Sovietică a avut resursele pentru a crea răutăți pe tot globul.

Între timp, economia SUA a fost suficient de mare pentru a asigura întregul sistem internațional. A sprijinit o armată adecvată pentru a lupta războaie pe ambele mari oceane și a oferit aliaților o piață semnificativă pentru a-și dezvolta industriile.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Statele Unite și UE au căutat să integreze Rusia și China în sistemul comercial al Occidentului. Ei au presupus că integrarea economică va instiga reforme democratice.

Dar Wandel durch Handel (denumirea pentru politica externă germană cu regimurile autoritare) s-a dovedit o nebunie. Europa a devenit tragic dependentă de gazele naturale rusești, în timp ce Rusia și China au exploatat accesul la piețele occidentale și la tehnologia comercială pentru a crea economii mai moderne, a-și impulsiona armatele și a agresa alte națiuni.

În cuvintele ministrului Comerțului japonez Yasutoshi Nishimura: „Sistemul de liber schimb a ajuns să crească legitimitatea regimurilor autoritare” și „să amplifice amenințarea puterilor hegemonice”.

Greșeala Occidentului față de China și Rusia
Occidentul nu a oferit Rusiei și Chinei acces liber la tehnologia sa militară, dar atât de multă tehnologie comercială este cu dublă utilizare, încât atât Rusia, cât și China sunt suficient de capabile să creeze o mulțime de probleme.

Statele Unite cheltuiesc în continuare mai mult pentru apărare decât China, Rusia și câteva alte națiuni la un loc, dar nu pot garanta securitatea Taiwanului. SUA vor trebui să înarmeze Ucraina pentru a lovi în interiorul Rusiei, pentru a fi angajată direct sau pentru a se confrunta cu un impas și cheltuieli de război nesfârșite.

Războaiele se duc aici și acum, Rusia poate suporta costurile pe termen scurt și pentru președintele Vladimir Putin, câștigarea este un imperativ existențial. Adevărata concurență asupra sancțiunilor este escaladarea președintelui Joe Biden către China.

Ca și în cazul securizării căilor comerciale, SUA trebuie să depindă de aliați pentru a înăbuși ambițiile chineze. Statele Unite nu mai produc cele mai avansate semiconductoare – cele fabricate în Taiwan și Coreea – dar acele fabrici depind de ingineria americană și de tehnicile olandeze și japoneze.

China are propriile cărți de jucat. Este un procesator dominant de cupru, nichel, cobalt, litiu și minerale din pământuri rare. Statele Unite ale Americii trebuie să-și redezvolte producția de cipuri și capacitățile industriale defensive mai largi și să-și asigure surse sigure în Occident pentru minerale rare și alte materiale critice.

Schimbul de liber schimb cu Rusia și China a fost o prostie, dar asta nu înseamnă că comerțul liber cu restul Europei și Asia este același. Atragerea partenerilor noștri de securitate într-o prosperitate comună ar face mai probabil să ne putem baza pe ei într-o criză din Taiwan și pe termen lung în eforturile noastre de a rămâne înaintea Chinei în tehnologia militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală