Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.