Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.