Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea salariilor profesorilor nu va avea loc de la începutul anului viitor, ci este planificată pentru 1 septembrie 2026, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Precizarea a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în contextul discuțiilor purtate cu sindicatele și în comisiile parlamentare.

Potrivit ministrului, cadrele didactice fac parte din cea mai numeroasă linie de salarizare din sectorul bugetar, alături de polițiști, medici, asistenți sociali și alte categorii.

„Profesorii se află pe aceeași linie de salarizare, este cea mai numeroasă linie, de rând cu polițiștii, medicii, asistenții sociali și alte categorii”, a declarat Andrian Gavriliță.

Oficialul a subliniat că Executivul și-a asumat creșterea salariilor, însă într-un mod responsabil, corelat cu reforma sistemului de salarizare.

„Angajamentul nostru nu este că nu există majorare în acest an, ci că ea va începe un pic mai târziu. Țintim data de 1 septembrie, la care avem noua lege a salarizării și venituri suplimentare, astfel încât să fie o majorare responsabilă și pe care bugetul și-o permite”, a precizat ministrul Finanțelor.

Gavriliță susține că aplicarea unor majorări înainte de acest termen ar putea crea dificultăți bugetare și riscul unor neconcordanțe cu noul mecanism de calcul al salariilor.

„Dacă vom face acum aceste majorări, pe datorie, există riscul ca ele să intre ulterior în contradicție cu formula și mecanismul prevăzute de noua lege a salarizării”, a mai spus ministrul.

Anterior, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a confirmat că profesorii nu vor beneficia de creșteri salariale de la 1 ianuarie 2026. Acesta a menționat că eventuale majorări ar putea fi luate în calcul abia din septembrie anul viitor, fără a vorbi despre cifre concrete, invocând constrângerile bugetare și prioritățile Guvernului.

Amintim că marți, 16 decembrie, cadrele didactice au organizat un flashmob prin care au cerut alocări mai mari din bugetul de stat pentru salarii. În timpul acțiunii, profesorii au citit un articol din Constituție, ținând în mâini foi albe, simbol al demnității și al viitorului încă nescris, și au invocat Articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil.