Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.