Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.