Recean, foc și pară la Guvern că birocrații de le ministere și agenții nu răspund la telefoanele cetățenilor

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a făcut o declarație cu privire la necesitatea îmbunătățirii comunicării dintre cetățeni și instituțiile de stat, în special în ceea ce privește serviciile publice. Premierul a adăugat că, în urma întâlnirilor din teritoriu, cetățenii s-au plâns că deseori nu primesc răspuns la apelurile lor către instituții guvernamentale.

„În cadrul întâlnirilor din teritoriu, am observat că cetățenii se confruntă cu dificultăți în a contacta instituțiile de stat. Ei se plâng că, de multe ori, apelurile lor rămân fără răspuns și că se simt neglijați”, a declarat premierul Recean. „Până luni, vom analiza situația pentru a vedea cum suntem organizați pe interior pentru a asigura răspunsuri adecvate la apelurile cetățenilor.”

Premierul a subliniat importanța consolidării comunicării dintre cetățeni și instituțiile guvernamentale și a anunțat că va solicita Agenției Servicii Publice de Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (STISC) să ofere un raport lunar privind modul în care instituțiile de stat răspund la apelurile cetățenilor.

„Vrem să asigurăm că toate apelurile primite de la cetățeni primesc răspunsuri prompte și adecvate. În acest sens, vom lucra îndeaproape cu STISC și alte instituții pentru a îmbunătăți procesul de comunicare cu cetățenii și pentru a ne asigura că aceștia se simt ascultați și sprijiniți de stat”, a adăugat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #telefoane #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.