Recolta de porumb a UE, la al treilea cel mai scăzut nivel al ultimului deceniu

Producţia de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2024-2025 va fi a treia cea mai mică din ultimul deceniu, din cauza randamentelor slabe la hectar în estul Europei, conform analiştilor firmei de consultanţă Strategie Grains.

Aproximativ 58 de milioane de tone de porumb vor fi produse în Europa în sezonul 2024-2025, prognozează Strategie Grains. În condiţiile în care campania de recoltare este în derulare, “prognozele de producţie s-au deteriorat dramatic în Europa Centrală şi, încă odată, în România şi Bulgaria”, se arată într-un raport al Strategie Grains, citat de Bloomberg și Agerpres.

Temperaturile ridicate înregistrate de-a lungul verii au afectat culturile agricole din Europa de Est într-un moment crucial al creşterii plantelor. Toate organismele de prognoză şi-au revizuit estimările de producţie, iar cele anunţate de Strategie Grains sunt printre cele mai reduse.

Pe ansamblu, producţia totală de cereale a Europei este aşteptată să scadă după ce toate culturile agricole au avut de suferit de pe urma condiţiilor meteo nefavorabile în acest sezon. La grâu moale, o recoltă semnificativ mai mică este confirmată pentru UE “precum şi o scădere semnificativă de la un an la altul în cazul Rusiei şi, într-o mai mică măsură, în Ucraina”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #recolta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA