Recoltă dublă de cereale în 2023! Porumbul și floarea soarelui, arse de secetă

Campania de recoltare a culturilor din categoria I a fost încheiată, iar în prezent se desfășoară activități de prelucrare a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă. Estimările arată că în 2023 recolta va fi de două ori mai mare decât în 2022 și va depăși cifra de 1,5 milioane de tone.

Conform datelor primite de la șefii direcțiilor agricole, productivitatea medie la hectar pentru culturile din grupa I, incluzând grâul, orzul și rapița, a variat în diferite regiuni ale țării. Această variație a fost influențată de condițiile meteorologice, tehnicile agricole aplicate și tipul de material săditor folosit.

De exemplu, în zona Briceni, agricultorii au obținut o recoltă medie de 5,4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 4 tone pentru grâul de primăvară și 2,6 tone per hectar pentru rapiță. În municipiul Cahul, productivitatea medie a fost de 2,56 tone per hectar pentru grâu de toamnă, 3,3 tone pentru orz de toamnă și 2 tone pentru rapiță. În Hâncești, producătorii au înregistrat o productivitate medie de 4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 3 tone pentru orz și 2,5 tone pentru rapiță.

În ceea ce privește culturile din grupa a II-a, precum porumbul și floarea-soarelui, în unele regiuni unde condițiile meteorologice au fost favorabile, culturile se află în stare bună sau foarte bună. Cu toate acestea, în anumite localități, seceta a afectat culturile de porumb și floarea-soarelui.

„Am avut în mare majoritate a raioanelor din Republica Moldova ploi la timp, ploi foarte bune. Media la ha e ieșit de 4,04 tone. Spre comparație, în 2022 am avut o medie de 2,7 tone, ceea ce înseamnă o creștere esentială și cu toții înțelegem comparativ și cu preturile care le au, cantitatea aceasta îi va ajuta pe agricultori să facă față costurilor foarte mari pe care le-au avut în toamna anului trecut”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.

Datele statistice arată că în acest an, suprafața însămânțată cu grâu în Republica Moldova a fost de 372,2 mii hectare, de orz de toamnă și primăvară – 59,6 mii hectare, iar pentru rapiță – 81,6 mii hectare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #recolta #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.