Recoltă dublă de cereale în 2023! Porumbul și floarea soarelui, arse de secetă

Campania de recoltare a culturilor din categoria I a fost încheiată, iar în prezent se desfășoară activități de prelucrare a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă. Estimările arată că în 2023 recolta va fi de două ori mai mare decât în 2022 și va depăși cifra de 1,5 milioane de tone.

Conform datelor primite de la șefii direcțiilor agricole, productivitatea medie la hectar pentru culturile din grupa I, incluzând grâul, orzul și rapița, a variat în diferite regiuni ale țării. Această variație a fost influențată de condițiile meteorologice, tehnicile agricole aplicate și tipul de material săditor folosit.

De exemplu, în zona Briceni, agricultorii au obținut o recoltă medie de 5,4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 4 tone pentru grâul de primăvară și 2,6 tone per hectar pentru rapiță. În municipiul Cahul, productivitatea medie a fost de 2,56 tone per hectar pentru grâu de toamnă, 3,3 tone pentru orz de toamnă și 2 tone pentru rapiță. În Hâncești, producătorii au înregistrat o productivitate medie de 4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 3 tone pentru orz și 2,5 tone pentru rapiță.

În ceea ce privește culturile din grupa a II-a, precum porumbul și floarea-soarelui, în unele regiuni unde condițiile meteorologice au fost favorabile, culturile se află în stare bună sau foarte bună. Cu toate acestea, în anumite localități, seceta a afectat culturile de porumb și floarea-soarelui.

„Am avut în mare majoritate a raioanelor din Republica Moldova ploi la timp, ploi foarte bune. Media la ha e ieșit de 4,04 tone. Spre comparație, în 2022 am avut o medie de 2,7 tone, ceea ce înseamnă o creștere esentială și cu toții înțelegem comparativ și cu preturile care le au, cantitatea aceasta îi va ajuta pe agricultori să facă față costurilor foarte mari pe care le-au avut în toamna anului trecut”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.

Datele statistice arată că în acest an, suprafața însămânțată cu grâu în Republica Moldova a fost de 372,2 mii hectare, de orz de toamnă și primăvară – 59,6 mii hectare, iar pentru rapiță – 81,6 mii hectare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #recolta #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.