Reduceri de cheltuieli sau distrugere programată? Tofilat sugerează că Guvernul sapă groapa CFM

Fostul director al Calea Ferată din Moldova (CFM), Oleg Tofilat, a lansat critici dure la adresa Guvernului în cadrul emisiunii Teritoria Svobodi, afirmând că măsurile actuale de optimizare a cheltuielilor din cadrul întreprinderii sunt „atât incompetente, cât și iresponsabile”. Acesta susține că reducerea personalului este o decizie greșită și periculoasă pentru viitorul companiei.

„Ceea ce face Guvernul în acest moment este atât incompetență, cât și iresponsabilitate. A reduce personalul într-un astfel de context este cea mai stupidă decizie posibilă. Niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap să propun concedieri, pentru că optimizarea costurilor în domeniul transporturilor trebuie să aibă la bază creșterea eficienței, nu diminuarea capacității operaționale”, a declarat Tofilat.

Acesta a criticat și logica din spatele economiilor anunțate de autorități, subliniind că reducerea cheltuielilor nu este un indicator real de eficiență:

„Am auzit de la un secretar de stat că anul trecut s-au redus cheltuielile cu 100 de milioane de lei. Alo, domnule Einstein, ați transportat cu 40% mai puține mărfuri, e clar că și cheltuielile au scăzut. Este un calcul cinic, pentru că în transport, costurile se măsoară prin eficiența per tonă-kilometru. Dacă vrei să optimizezi o întreprindere de transport, trebuie să îi crești productivitatea. În cazul CFM, asta înseamnă creșterea volumului de marfă transportată, punct”, a punctat fostul director.

Tofilat avertizează că reducerea personalului poate afecta grav încrederea partenerilor și a clienților CFM, comparând situația cu prăbușirea acțiunilor Tesla:

„Când reduci personalul, îți tai singur baza productivă, pentru că încrederea expeditorilor de marfă în compania ta scade, la fel cum scad acțiunile lui Musk pe bursă”.

Fostul director nu a ezitat să ironizeze politicile actuale, sugerând că măsurile implementate nu sunt rezultatul unei analize economice serioase, ci mai degrabă o abordare superficială și periculoasă pentru viitorul transportului feroviar din Moldova.

#reforma #CFM #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.