Referendumul republican constituțional, pe înțelesul tuturor. Al doilea tur nu va avea loc!

Pe 20 octombrie curent, în ziua alegerilor prezidențiale, în țara noastră va avea loc și un referendum constituțional care vizează aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Plebiscitul are loc la inițiativa Maiei Sandu, care a cerut Parlamentului pe 24 decembrie 2023, inițierea și organizarea acestuia. S-a întâmplat după ce în aceeași lună, același an, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, prin modificarea Legii Supreme se dorește confirmarea identității europene a poporului R. Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al țării noastre.

Pe buletinul de vot vor fi tipărite textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” și „NU”.

La cele 2.221 de secții de votare, constituite de Comisia Electorală Centrală (CEC), se pot prezenta toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept. Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate, cu buletinul de identitate provizoriu și cu pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

Noutatea acestui an este votul prin corespondență, o metodă alternativă de vot pentru cetățenii din diasporă. Pentru prima dată, la acest scrutin, va fi implementat parțial în șase țări. Acestea sunt: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Doritorii s-au înregistrat în prealabil pentru a putea vota prin această metodă. Buletinele de vot vor fi recepționate de organul electoral până joi, 17 octombrie, ora 18:00, adică cu trei zile înainte de alegeri.

În calitate de participanți la referendum, s-au înscris 15 partide din țara noastră. 13 cu opțiunea „DA”, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Politic Partidul Social Democrat European, Blocul „Împreună”, iar cu opțiunea „NU” – două partide. Este vorba de Partidul Comuniștilor și „Renaștere”.

Prezența la vot nu este obligatorie, însă fiecare vot „pentru” sau „împotrivă” contează. Este o datorie morală și civică a fiecărui cetățean. Al doilea tur nu va exista.

#referendum #informatii utile #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.