Referendumul republican constituțional, pe înțelesul tuturor. Al doilea tur nu va avea loc!

14 Oct. 2024, 09:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Oct. 2024, 09:11 // Actual //  bani.md

Pe 20 octombrie curent, în ziua alegerilor prezidențiale, în țara noastră va avea loc și un referendum constituțional care vizează aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Plebiscitul are loc la inițiativa Maiei Sandu, care a cerut Parlamentului pe 24 decembrie 2023, inițierea și organizarea acestuia. S-a întâmplat după ce în aceeași lună, același an, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, prin modificarea Legii Supreme se dorește confirmarea identității europene a poporului R. Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al țării noastre.

Pe buletinul de vot vor fi tipărite textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” și „NU”.

La cele 2.221 de secții de votare, constituite de Comisia Electorală Centrală (CEC), se pot prezenta toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept. Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate, cu buletinul de identitate provizoriu și cu pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

Noutatea acestui an este votul prin corespondență, o metodă alternativă de vot pentru cetățenii din diasporă. Pentru prima dată, la acest scrutin, va fi implementat parțial în șase țări. Acestea sunt: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Doritorii s-au înregistrat în prealabil pentru a putea vota prin această metodă. Buletinele de vot vor fi recepționate de organul electoral până joi, 17 octombrie, ora 18:00, adică cu trei zile înainte de alegeri.

În calitate de participanți la referendum, s-au înscris 15 partide din țara noastră. 13 cu opțiunea „DA”, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Politic Partidul Social Democrat European, Blocul „Împreună”, iar cu opțiunea „NU” – două partide. Este vorba de Partidul Comuniștilor și „Renaștere”.

Prezența la vot nu este obligatorie, însă fiecare vot „pentru” sau „împotrivă” contează. Este o datorie morală și civică a fiecărui cetățean. Al doilea tur nu va exista.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!