Referendumul republican constituțional, pe înțelesul tuturor. Al doilea tur nu va avea loc!

Pe 20 octombrie curent, în ziua alegerilor prezidențiale, în țara noastră va avea loc și un referendum constituțional care vizează aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Plebiscitul are loc la inițiativa Maiei Sandu, care a cerut Parlamentului pe 24 decembrie 2023, inițierea și organizarea acestuia. S-a întâmplat după ce în aceeași lună, același an, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, prin modificarea Legii Supreme se dorește confirmarea identității europene a poporului R. Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al țării noastre.

Pe buletinul de vot vor fi tipărite textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” și „NU”.

La cele 2.221 de secții de votare, constituite de Comisia Electorală Centrală (CEC), se pot prezenta toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept. Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate, cu buletinul de identitate provizoriu și cu pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

Noutatea acestui an este votul prin corespondență, o metodă alternativă de vot pentru cetățenii din diasporă. Pentru prima dată, la acest scrutin, va fi implementat parțial în șase țări. Acestea sunt: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Doritorii s-au înregistrat în prealabil pentru a putea vota prin această metodă. Buletinele de vot vor fi recepționate de organul electoral până joi, 17 octombrie, ora 18:00, adică cu trei zile înainte de alegeri.

În calitate de participanți la referendum, s-au înscris 15 partide din țara noastră. 13 cu opțiunea „DA”, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Politic Partidul Social Democrat European, Blocul „Împreună”, iar cu opțiunea „NU” – două partide. Este vorba de Partidul Comuniștilor și „Renaștere”.

Prezența la vot nu este obligatorie, însă fiecare vot „pentru” sau „împotrivă” contează. Este o datorie morală și civică a fiecărui cetățean. Al doilea tur nu va exista.

#referendum #informatii utile #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.