Regele cerealelor din Moldova a început exportul prin portul din Constanța

Compania Trans-Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi, a anunțat că o primă cantitate de 16.549 tone de orz a fost încărcată de Terminalul de Cereale COMVEX SA în m/v TOI Challenger, pentru a fi transportate din portul Constanța (România) în portul Samsun (Turcia).

Transportul din 6 noiembrie este primul transport comercial al m/v TOI Challenger sub pavilionul Grupului Trans-Oil.

M/v TOI Challenger este un vas de tip handymax (lungimea 164 m), cu o capacitate de încărcare de 15 700 t de cereale (heavy grains) pentru un nivel al apei (draft) de 7 m. La un draft de 8 m m/v TOI Challenger are o capacitate de încărcare de 17 000 – 18 000 t de cereale.

M/v TOI Challenger este prima investiție a Grupului Trans-Oil, în valoare de 8,4 milioane de dolari SUA, în crearea unei flote maritime și riverane proprii.

COMVEX SA este lider pe piață, specializat în manipularea, depozitarea și transbordarea materiilor prime solide vrac – cereale, minereuri de fier, cărbuni, cocs, bauxită, operând cel mai mare terminal specializat în din arealul Mării Negre, cu o suprafață de 70 hectare în sudul Portului Constanța.

Cu un front de descărcare la cheul maritim format din 5 dane cu o lungime totala de 1.400 m si adâncime a apei cuprinsa intre 10,8 m si 18,5 m, terminalul COMVEX SA este singurul terminal pentru operarea mărfurilor solide vrac din arealul Mării Negre ce are posibilitatea de a acosta nave din clasa Capesize. De asemenea, terminalul beneficiază de o bună poziție geografică având acces la rețeaua de căi navigabile ce include Dunărea.

Global Grain International, compania românească a Grupului Trans-Oil, și-a asigurat accesul la servicii portuare prin contract cu Terminalul de Cereale COMVEX SA, pentru păstrarea și transbordarea recoltei 2022, în portul Constanța (România).

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

#Cereale #milionar #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.