Regele cerealelor din Moldova a început exportul prin portul din Constanța

Compania Trans-Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi, a anunțat că o primă cantitate de 16.549 tone de orz a fost încărcată de Terminalul de Cereale COMVEX SA în m/v TOI Challenger, pentru a fi transportate din portul Constanța (România) în portul Samsun (Turcia).

Transportul din 6 noiembrie este primul transport comercial al m/v TOI Challenger sub pavilionul Grupului Trans-Oil.

M/v TOI Challenger este un vas de tip handymax (lungimea 164 m), cu o capacitate de încărcare de 15 700 t de cereale (heavy grains) pentru un nivel al apei (draft) de 7 m. La un draft de 8 m m/v TOI Challenger are o capacitate de încărcare de 17 000 – 18 000 t de cereale.

M/v TOI Challenger este prima investiție a Grupului Trans-Oil, în valoare de 8,4 milioane de dolari SUA, în crearea unei flote maritime și riverane proprii.

COMVEX SA este lider pe piață, specializat în manipularea, depozitarea și transbordarea materiilor prime solide vrac – cereale, minereuri de fier, cărbuni, cocs, bauxită, operând cel mai mare terminal specializat în din arealul Mării Negre, cu o suprafață de 70 hectare în sudul Portului Constanța.

Cu un front de descărcare la cheul maritim format din 5 dane cu o lungime totala de 1.400 m si adâncime a apei cuprinsa intre 10,8 m si 18,5 m, terminalul COMVEX SA este singurul terminal pentru operarea mărfurilor solide vrac din arealul Mării Negre ce are posibilitatea de a acosta nave din clasa Capesize. De asemenea, terminalul beneficiază de o bună poziție geografică având acces la rețeaua de căi navigabile ce include Dunărea.

Global Grain International, compania românească a Grupului Trans-Oil, și-a asigurat accesul la servicii portuare prin contract cu Terminalul de Cereale COMVEX SA, pentru păstrarea și transbordarea recoltei 2022, în portul Constanța (România).

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

#Cereale #milionar #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.