Republica Moldova a dat marea lovitură – în topul exportatorilor de prune în Germania

Datorită parteneriatelor stabilite între producătorii moldoveni și importatorii germani, prunele moldovenești câștigă o cotă din ce în ce mai mare pe această piață, iar importatorii caută în fiecare an noi furnizori de prune moldovenești.

Potrivit lui Iurie Fala, președintele Moldova Fruct, asociația pomicultorilor și exportatorilor din țară, primele prune moldovenești au fost vândute Germaniei în 2017. „La acea vreme se exportau 220 de tone de prune, dar cantitatea a crescut an de an, depășind peste 5.500 de tone în 2021, conform datelor Agenției de Informare a Pieței Agricole din Germania. Livrările către Germania au crescut din nou în 2022, în ciuda recoltei mai scăzute de prune compromise de înghețurile târzii de primăvară.”

„Producătorii de prune din Moldova sunt parteneri de încredere pentru noi. În prezent, Moldova este sursa a 30-40 la sută din prunele pe care le importăm. Suntem mulțumiți de calitatea mărfurilor și apreciem că acestea îndeplinesc toate cerințele noastre privind normele de reziduuri și programul de livrare. Există loc pentru caise și struguri moldoveni pe piața germană, dar aceste fructe trebuie promovate pentru ca consumatorul german să le cunoască”, spune Kurt Halder, Sales Product Manager OGA/OGV Nordbaden eG, scrie freshplaza.com.

Mai mulți producători moldoveni au obținut GLOBAL G.A.P. și certificările GRASP pentru fructele lor din ultimii ani pentru a îndeplini cerințele partenerilor lor din UE. „Anul acesta, trei producători au finalizat cu succes auditul SMETA pentru prima dată. Pentru a fi competitivi, producătorii își adaptează ambalajele și sunt extrem de atenți cu tehnologiile de producție aplicate pentru a asigura calitatea fructelor, păstrând reziduurile cât mai scăzute”, precizează Fala.

În ciuda unei recolte reduse de prune în acest an, a provocărilor logistice și a costurilor de transport mai mari, cultivatorii din Moldova au reușit să respecte termenele de livrare și să ofere prune de înaltă calitate pe piața germană și nu numai. Sezonul prunelor moldovenești în Germania începe la mijlocul până la sfârșitul lunii septembrie și durează până la jumătatea lunii noiembrie, în funcție de disponibilitate și calitate.

„Cu o suprafață de producție de aproximativ 20.000 de hectare, Moldova produce anual până la 100.000 de tone de prune. Moldova produce peste o duzină de soiuri de prune, Stanley, Kabardinca, Lepotica și President fiind cele mai populare soiuri la export. Prunele moldovenești sunt disponibile de la începutul lunii iulie până la sfârșitul lunii noiembrie”, conchide Fala.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prune #export #Germania #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.