Republica Moldova e pierdură de tot! Natalitatea, scădere dramatică în anul 2023

30 Mai 2024, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2024, 15:58 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se confruntă cu o pierdere semnificativă în ceea ce privește numărul de nașteri, conform datelor statistice recente. La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani a fost înregistrat la 508,7 mii, reprezentând 21,0% din totalul populației cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că numărul copiilor născuți vii în 2023 a fost de doar 24,0 mii, înregistrând o scădere dramatică de 11,0% față de anul precedent. Rata natalității pentru același an a însumat 9,8 nașteri vii la 1000 de locuitori, în scădere cu 0,9 nașteri vii la 1000 de locuitori comparativ cu 2022.

Analiza arată că 50,9% dintre cei născuți au fost băieți, cu un raport de masculinitate de 104 băieți la 100 de fete. Majoritatea nașterilor (81,8%) au avut loc după o perioadă de sarcină de peste 35 de săptămâni.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2023 a fost de 25,3 ani, iar femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai mică, 23,9 ani, în comparație cu cele din mediul urban, 27,3 ani. În ceea ce privește distribuția nașterilor vii în funcție de vârsta mamei, majoritatea (54,8%) au fost înregistrate la mamele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.

În plus, nivelul natalității extraconjugale a constituit 18,4% în 2023, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, acest procent a fost de 21,4%, comparativ cu 14,1% în mediul urban.

Aceste date semnalează o problemă demografică importantă pentru Republica Moldova și necesitatea unor politici și măsuri adecvate pentru a stimula natalitatea și a contracara scăderea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.