Republica Moldova iese din conserva lui Putin – CSI! Grosu: Nu putem sta la masă cu un agresor

Republica Moldova a iniţiat procedura de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizaţie formată din statele post-sovietice, din care face parte şi Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut luni, 15 mai, de către preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.

„După 30 de ani, a devenit foarte clar că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, să scoatem armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, nu ne-au ferit de embargouri economice în cele mai complicate vremuri. Aflarea în CSI nu ne-a ferit de șantajul energetic în plină iarnă, amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova. Aflarea în CSI nu a apărat țările membre de atacuri militare, război și ocupare ilegală a teritoriilor suverane”, a declarat Igor Grosu în cadrul conferinţei de presă.

Un alt argument adus de speakerul de la Chişinău este războiul din Ucraina, pornit de o şară fondatoasre a CSI, Rusia, către un alt stat fondator: „Noi nu putem sta la o masă de negocieri cu un stat agresor”.

„Moldova e o țară independentă, respectată de prieteni de vecini liberă să ia decizii suverane. Avem determinarea și responsabilitatea să ne îndepărtăm de sursa răului, sărăciei, războiului și distrugerii. Am demonstrat în 30 de ani că dorim democrație, libertate și prosperitate la noi acasă. Facem pas cu pas ceea ce așteaptă de la noi cetățenii, asigurăm copiilor noștri un viitor stabil, prosper, un viitor european”, a adăugat Igor Grosu.

Speakerul a precizat că la următoarea şedinţă Biroului permanent al Parlamentului va fi înaintat către şeful Guvernului, Dorin Recean, cu solicitarea de a pregăti inițiativa legislativă privind denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale CSI din 17 martie 1998.

„Retragerea Moldovei din Acord este un prim pas. La nivel de guvern și Parlament, evaluăm următorii pași. Este un lucru care durează. Un lucru este cert – când s-au impus embargouri asupra produselor noastre a fost o lecție pentru producătorii noștri, ne-au impus să găsim alte piețe. Ucraina a părăsit această organizație, ceea ce ne facem geografic separați de țările membre ale CSI”, a precizat Grosu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

#CSI #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova