Republica Moldova, lider în Europa la tarifele de tranzit pentru gaze

Traderii regionali au criticat dur operatorul de rețea de gaze din Moldova, Vestmoldtransgaz (VMTG), pentru solicitarea plății unor tarife mai mari de transmisie pentru capacitățile rezervate înainte de creșterea prețurilor din 1 septembrie, potrivit icis.com.

Cel puțin zece companii active în regiune și traderi locali, care au rezervat capacități lunare sau trimestriale pentru gaze provenite din sudul Europei și tranzitând Moldova către depozitele din Ucraina, au fost nevoiți să plătească diferența dintre vechile și noile tarife.

Traderii susțin că această creștere anulează competitivitatea uneia dintre cele mai atrăgătoare rute de tranzit regionale și va bloca accesul Moldovei și Ucrainei la resursele de gaze non-rusești din sudul Europei. Un trader internațional a declarat pentru ICIS că, pe lângă afectarea viabilității economice a rutei, decizia va impune o povară majoră asupra consumatorilor moldoveni, care vor trebui să se confrunte cu facturi din ce în ce mai mari.

Alt trader a menționat că această creștere va afecta întreaga regiune și a pus la îndoială motivul pentru care VMTG a crescut tarifele cu 50%, având în vedere că nu au fost efectuate investiții recente și activele de transmisie pe care le operează acum sunt amortizate de mult timp.

Într-o scrisoare trimisă către regulatorul moldovean, Ministerul Energiei, VMTG și Comunitatea Energetică, și vizionată de ICIS, operatorul de gaze ucrainean GTSOU a afirmat că fluxurile inverse pe ruta Trans-Balcanică, care leagă sudul Europei de Ucraina, au „facilitat semnificativ oportunitățile de comerț transfrontalier în regiune”.

VMTG, companie deținută în majoritate de operatorul de rețea român Transgaz, a preluat operațiunile de transmisie ale Moldovei în septembrie 2023, după o presiune din partea guvernului și a regulatorului pentru a separa transmisia de Moldovagaz. Transferul operațiunilor printr-un acord de închiriere a fost realizat după ce Gazprom, principalul acționar al Moldovagaz, a solicitat în mod repetat amânarea separării transmisiei.

Imediat după schimbare, VMTG a solicitat o creștere a tarifelor, care a fost aprobată de regulatorul moldovean. Anul acesta, VMTG a cerut o nouă creștere, cu tarifele de intrare crescând de la 20,9 Lei moldovenești/MWh/h (1,08 €/MWh/h) la 30,7 Lei moldovenești/MWh/h (1,59 €/MWh/h) din 1 septembrie. Tarifele de ieșire au crescut, de asemenea, de la 22,3 Lei moldovenești/MWh/h la 35,5 Lei moldovenești/MWh/h (1,85 €/MWh/h).

GTSOU a declarat în scrisoare că creșterea abruptă a tarifelor solicitată de VMTG, combinată cu o creștere a tarifelor de transmisie în țara vecină de tranzit, România, a condus la scăderea ratei de utilizare a rutei de la 83% în 2023, înainte de preluarea VMTG, la 10% în 2024.

Operatorul ucrainean a calculat că, înainte de prima creștere a tarifelor VMTG, costul de tranzit al gazului din Grecia către Grebenyky, la granița cu Ucraina, era de aproximativ 3,00 €/MWh. După prima creștere, costul total a crescut cu 67% la 5,00 €/MWh, iar acum a ajuns la 6,7 €/MWh, Moldova fiind cea mai scumpă țară de tranzit din regiune și posibil din întreaga Europă, spun traderii.

GTSOU a subliniat că ultima creștere va „agrava” situația și va duce la o reducere a veniturilor pentru Moldova. O sursă apropiată de GTSOU a sugerat că VMTG ar putea atenua situația prin introducerea unor tarife mai mici pentru distanțe scurte care să acopere punctele transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.