Republica Moldova, lider în Europa la tarifele de tranzit pentru gaze

Traderii regionali au criticat dur operatorul de rețea de gaze din Moldova, Vestmoldtransgaz (VMTG), pentru solicitarea plății unor tarife mai mari de transmisie pentru capacitățile rezervate înainte de creșterea prețurilor din 1 septembrie, potrivit icis.com.

Cel puțin zece companii active în regiune și traderi locali, care au rezervat capacități lunare sau trimestriale pentru gaze provenite din sudul Europei și tranzitând Moldova către depozitele din Ucraina, au fost nevoiți să plătească diferența dintre vechile și noile tarife.

Traderii susțin că această creștere anulează competitivitatea uneia dintre cele mai atrăgătoare rute de tranzit regionale și va bloca accesul Moldovei și Ucrainei la resursele de gaze non-rusești din sudul Europei. Un trader internațional a declarat pentru ICIS că, pe lângă afectarea viabilității economice a rutei, decizia va impune o povară majoră asupra consumatorilor moldoveni, care vor trebui să se confrunte cu facturi din ce în ce mai mari.

Alt trader a menționat că această creștere va afecta întreaga regiune și a pus la îndoială motivul pentru care VMTG a crescut tarifele cu 50%, având în vedere că nu au fost efectuate investiții recente și activele de transmisie pe care le operează acum sunt amortizate de mult timp.

Într-o scrisoare trimisă către regulatorul moldovean, Ministerul Energiei, VMTG și Comunitatea Energetică, și vizionată de ICIS, operatorul de gaze ucrainean GTSOU a afirmat că fluxurile inverse pe ruta Trans-Balcanică, care leagă sudul Europei de Ucraina, au „facilitat semnificativ oportunitățile de comerț transfrontalier în regiune”.

VMTG, companie deținută în majoritate de operatorul de rețea român Transgaz, a preluat operațiunile de transmisie ale Moldovei în septembrie 2023, după o presiune din partea guvernului și a regulatorului pentru a separa transmisia de Moldovagaz. Transferul operațiunilor printr-un acord de închiriere a fost realizat după ce Gazprom, principalul acționar al Moldovagaz, a solicitat în mod repetat amânarea separării transmisiei.

Imediat după schimbare, VMTG a solicitat o creștere a tarifelor, care a fost aprobată de regulatorul moldovean. Anul acesta, VMTG a cerut o nouă creștere, cu tarifele de intrare crescând de la 20,9 Lei moldovenești/MWh/h (1,08 €/MWh/h) la 30,7 Lei moldovenești/MWh/h (1,59 €/MWh/h) din 1 septembrie. Tarifele de ieșire au crescut, de asemenea, de la 22,3 Lei moldovenești/MWh/h la 35,5 Lei moldovenești/MWh/h (1,85 €/MWh/h).

GTSOU a declarat în scrisoare că creșterea abruptă a tarifelor solicitată de VMTG, combinată cu o creștere a tarifelor de transmisie în țara vecină de tranzit, România, a condus la scăderea ratei de utilizare a rutei de la 83% în 2023, înainte de preluarea VMTG, la 10% în 2024.

Operatorul ucrainean a calculat că, înainte de prima creștere a tarifelor VMTG, costul de tranzit al gazului din Grecia către Grebenyky, la granița cu Ucraina, era de aproximativ 3,00 €/MWh. După prima creștere, costul total a crescut cu 67% la 5,00 €/MWh, iar acum a ajuns la 6,7 €/MWh, Moldova fiind cea mai scumpă țară de tranzit din regiune și posibil din întreaga Europă, spun traderii.

GTSOU a subliniat că ultima creștere va „agrava” situația și va duce la o reducere a veniturilor pentru Moldova. O sursă apropiată de GTSOU a sugerat că VMTG ar putea atenua situația prin introducerea unor tarife mai mici pentru distanțe scurte care să acopere punctele transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.