Republica Moldova, lider în Europa la tarifele de tranzit pentru gaze

Traderii regionali au criticat dur operatorul de rețea de gaze din Moldova, Vestmoldtransgaz (VMTG), pentru solicitarea plății unor tarife mai mari de transmisie pentru capacitățile rezervate înainte de creșterea prețurilor din 1 septembrie, potrivit icis.com.

Cel puțin zece companii active în regiune și traderi locali, care au rezervat capacități lunare sau trimestriale pentru gaze provenite din sudul Europei și tranzitând Moldova către depozitele din Ucraina, au fost nevoiți să plătească diferența dintre vechile și noile tarife.

Traderii susțin că această creștere anulează competitivitatea uneia dintre cele mai atrăgătoare rute de tranzit regionale și va bloca accesul Moldovei și Ucrainei la resursele de gaze non-rusești din sudul Europei. Un trader internațional a declarat pentru ICIS că, pe lângă afectarea viabilității economice a rutei, decizia va impune o povară majoră asupra consumatorilor moldoveni, care vor trebui să se confrunte cu facturi din ce în ce mai mari.

Alt trader a menționat că această creștere va afecta întreaga regiune și a pus la îndoială motivul pentru care VMTG a crescut tarifele cu 50%, având în vedere că nu au fost efectuate investiții recente și activele de transmisie pe care le operează acum sunt amortizate de mult timp.

Într-o scrisoare trimisă către regulatorul moldovean, Ministerul Energiei, VMTG și Comunitatea Energetică, și vizionată de ICIS, operatorul de gaze ucrainean GTSOU a afirmat că fluxurile inverse pe ruta Trans-Balcanică, care leagă sudul Europei de Ucraina, au „facilitat semnificativ oportunitățile de comerț transfrontalier în regiune”.

VMTG, companie deținută în majoritate de operatorul de rețea român Transgaz, a preluat operațiunile de transmisie ale Moldovei în septembrie 2023, după o presiune din partea guvernului și a regulatorului pentru a separa transmisia de Moldovagaz. Transferul operațiunilor printr-un acord de închiriere a fost realizat după ce Gazprom, principalul acționar al Moldovagaz, a solicitat în mod repetat amânarea separării transmisiei.

Imediat după schimbare, VMTG a solicitat o creștere a tarifelor, care a fost aprobată de regulatorul moldovean. Anul acesta, VMTG a cerut o nouă creștere, cu tarifele de intrare crescând de la 20,9 Lei moldovenești/MWh/h (1,08 €/MWh/h) la 30,7 Lei moldovenești/MWh/h (1,59 €/MWh/h) din 1 septembrie. Tarifele de ieșire au crescut, de asemenea, de la 22,3 Lei moldovenești/MWh/h la 35,5 Lei moldovenești/MWh/h (1,85 €/MWh/h).

GTSOU a declarat în scrisoare că creșterea abruptă a tarifelor solicitată de VMTG, combinată cu o creștere a tarifelor de transmisie în țara vecină de tranzit, România, a condus la scăderea ratei de utilizare a rutei de la 83% în 2023, înainte de preluarea VMTG, la 10% în 2024.

Operatorul ucrainean a calculat că, înainte de prima creștere a tarifelor VMTG, costul de tranzit al gazului din Grecia către Grebenyky, la granița cu Ucraina, era de aproximativ 3,00 €/MWh. După prima creștere, costul total a crescut cu 67% la 5,00 €/MWh, iar acum a ajuns la 6,7 €/MWh, Moldova fiind cea mai scumpă țară de tranzit din regiune și posibil din întreaga Europă, spun traderii.

GTSOU a subliniat că ultima creștere va „agrava” situația și va duce la o reducere a veniturilor pentru Moldova. O sursă apropiată de GTSOU a sugerat că VMTG ar putea atenua situația prin introducerea unor tarife mai mici pentru distanțe scurte care să acopere punctele transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.