Republica Moldova, lider în Europa la tarifele de tranzit pentru gaze

Traderii regionali au criticat dur operatorul de rețea de gaze din Moldova, Vestmoldtransgaz (VMTG), pentru solicitarea plății unor tarife mai mari de transmisie pentru capacitățile rezervate înainte de creșterea prețurilor din 1 septembrie, potrivit icis.com.

Cel puțin zece companii active în regiune și traderi locali, care au rezervat capacități lunare sau trimestriale pentru gaze provenite din sudul Europei și tranzitând Moldova către depozitele din Ucraina, au fost nevoiți să plătească diferența dintre vechile și noile tarife.

Traderii susțin că această creștere anulează competitivitatea uneia dintre cele mai atrăgătoare rute de tranzit regionale și va bloca accesul Moldovei și Ucrainei la resursele de gaze non-rusești din sudul Europei. Un trader internațional a declarat pentru ICIS că, pe lângă afectarea viabilității economice a rutei, decizia va impune o povară majoră asupra consumatorilor moldoveni, care vor trebui să se confrunte cu facturi din ce în ce mai mari.

Alt trader a menționat că această creștere va afecta întreaga regiune și a pus la îndoială motivul pentru care VMTG a crescut tarifele cu 50%, având în vedere că nu au fost efectuate investiții recente și activele de transmisie pe care le operează acum sunt amortizate de mult timp.

Într-o scrisoare trimisă către regulatorul moldovean, Ministerul Energiei, VMTG și Comunitatea Energetică, și vizionată de ICIS, operatorul de gaze ucrainean GTSOU a afirmat că fluxurile inverse pe ruta Trans-Balcanică, care leagă sudul Europei de Ucraina, au „facilitat semnificativ oportunitățile de comerț transfrontalier în regiune”.

VMTG, companie deținută în majoritate de operatorul de rețea român Transgaz, a preluat operațiunile de transmisie ale Moldovei în septembrie 2023, după o presiune din partea guvernului și a regulatorului pentru a separa transmisia de Moldovagaz. Transferul operațiunilor printr-un acord de închiriere a fost realizat după ce Gazprom, principalul acționar al Moldovagaz, a solicitat în mod repetat amânarea separării transmisiei.

Imediat după schimbare, VMTG a solicitat o creștere a tarifelor, care a fost aprobată de regulatorul moldovean. Anul acesta, VMTG a cerut o nouă creștere, cu tarifele de intrare crescând de la 20,9 Lei moldovenești/MWh/h (1,08 €/MWh/h) la 30,7 Lei moldovenești/MWh/h (1,59 €/MWh/h) din 1 septembrie. Tarifele de ieșire au crescut, de asemenea, de la 22,3 Lei moldovenești/MWh/h la 35,5 Lei moldovenești/MWh/h (1,85 €/MWh/h).

GTSOU a declarat în scrisoare că creșterea abruptă a tarifelor solicitată de VMTG, combinată cu o creștere a tarifelor de transmisie în țara vecină de tranzit, România, a condus la scăderea ratei de utilizare a rutei de la 83% în 2023, înainte de preluarea VMTG, la 10% în 2024.

Operatorul ucrainean a calculat că, înainte de prima creștere a tarifelor VMTG, costul de tranzit al gazului din Grecia către Grebenyky, la granița cu Ucraina, era de aproximativ 3,00 €/MWh. După prima creștere, costul total a crescut cu 67% la 5,00 €/MWh, iar acum a ajuns la 6,7 €/MWh, Moldova fiind cea mai scumpă țară de tranzit din regiune și posibil din întreaga Europă, spun traderii.

GTSOU a subliniat că ultima creștere va „agrava” situația și va duce la o reducere a veniturilor pentru Moldova. O sursă apropiată de GTSOU a sugerat că VMTG ar putea atenua situația prin introducerea unor tarife mai mici pentru distanțe scurte care să acopere punctele transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.