Republica Moldova, pe marginea prăpastiei „iadului fiscal”

Republica Moldova a fost în anul 2023 la un pas de „iadul fiscal”, arată datele Tax Hell Index ale Fundației 1841. Iadul fiscal reprezintă presiunea fiscală și calitatea guvernării.

Cea mai gravă situație este în Belarus, Venezuela și Argentina, car au ocupat, primele trei locuri în clasamentul iadului fiscal.

În clasament mai sunt Rusia, Ucraina, iar Republica Moldova este prima țara de după Haiti.

„Deși presiunea fiscală este un factor important, credem că un „iad fiscal” nu este doar o țară cu taxe mari, ci mai degrabă una cu un stat de drept slab și în care drepturile la viață privată și la proprietate nu sunt aplicate sau protejate așa cum este necesar. Prin urmare, atunci când luăm în considerare rezultatele, țările cu o înaltă calitate guvernamentală și stabilitate economică și juridică pot avea taxe mari (adică, Danemarca), dar sunt foarte departe de a fi considerate iaduri fiscale. De fapt, există țări cu impozite atât mici, cât și mari în primele 13 iaduri fiscale, însă totuși, au o calitate scăzută a guvernării, niveluri ridicate de corupție și de utilizare a puterii discreționare, management economic slab, instituții slabe și lipsă scăzută sau totală de securitate juridică!, se arată în mesajul fundației.

Chiar dacă indicele nu se bazează exclusiv pe impozite, cele mai bune trei țări (adică, cu cele mai mici scoruri) sunt Irlanda, Elveția și Luxemburg, toate fiind etichetate ca paradisuri fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iad fiscal #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.