Republica Moldova, printre statele cu cele mai mici prețuri la carburanți

Majorările fără precedent ale prețurilor la produsele petroliere reprezintă o consecință cumulată a doi factori de bază, susține ANRE. Este vorba de relansarea economiilor lumii după perioada pandemică și, prin urmare, debalansarea echilibrului dintre cerere și ofertă și criza generată de războiul din Ucraina, care a perturbat lanțurile logistice tradiționale și care a exclus parțial produsele petroliere din Federația Rusă de pe piețele occidentale.

În rezultat, piața europeană de produse petroliere a resimțit cel mai mult efectul acestor doi factori, în special în contextul în care 30% din consumul de țiței și 40% din cel de produse petroliere provine din import, din Rusia.

Din datele prezentate se observă că Republica Moldova este surclasată la capitolul prețuri la carburanți doar de către țările care dispun de resurse proprii (precum Federația Rusă în comun cu Belarus), sau țările care au intervenit în politica de formare a prețurilor prin înghețare/plafonare a acestora și diminuare a poverii fiscale. Astfel, ANRE reiterează că datorită mecanismului de plafonare a prețurilor și de reglementare a marjei comerciale specifice, Republica Moldova menține un nivel relativ mai mic al prețurilor.

#preturi #carburanti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament