Republica Moldova, „putred” de datoare. Cui are de rambursat cei mai mulți bani

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul trimestrului III 2021 cu 2,7 la sută și a totalizat 8,6 miliarde USD sau 66% din PIB, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (70,4 la sută), care a constituit 6 099,72 mil. USD la 30.09.2021, fiind în creștere față de începutul anului cu 1,5 la sută. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 5,7 la sută pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2021 și a constituit 2,5 miliarde USD.

Datoria externă publică a reprezentat 30,3 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2,6 miliarde USD (+8,0 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 040,52 mil. USD, majorându-se cu 0,6 la sută față de perioada similară a anului precedent.

Principalul creditor al statului este FMI cu 32,4 la sută (849,75 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 31,2 la sută din totalul datoriei publice sau 819,25 mil. USD (din care datoria față de AID a constituit 702,26 mil. USD, față de BIRD – 393,94 mil. USD) și BEI cu 16,3 la sută (426,81 mil. USD).

#datorie #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.