Republica Moldova, „putred” de datoare. Cui are de rambursat cei mai mulți bani

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul trimestrului III 2021 cu 2,7 la sută și a totalizat 8,6 miliarde USD sau 66% din PIB, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (70,4 la sută), care a constituit 6 099,72 mil. USD la 30.09.2021, fiind în creștere față de începutul anului cu 1,5 la sută. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 5,7 la sută pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2021 și a constituit 2,5 miliarde USD.

Datoria externă publică a reprezentat 30,3 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2,6 miliarde USD (+8,0 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 040,52 mil. USD, majorându-se cu 0,6 la sută față de perioada similară a anului precedent.

Principalul creditor al statului este FMI cu 32,4 la sută (849,75 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 31,2 la sută din totalul datoriei publice sau 819,25 mil. USD (din care datoria față de AID a constituit 702,26 mil. USD, față de BIRD – 393,94 mil. USD) și BEI cu 16,3 la sută (426,81 mil. USD).

#datorie #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul informațional „Decizii vamale”, o nouă platformă digitală națională, urmează să automatizeze integral gestionarea deciziilor vamale și să alinieze procedurile Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene. Proiectul este propus de Ministerul Finanțelor, prin Serviciul Vamal, și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 iannuarie.

Potrivit notei informative, sistemul este conceput drept un echivalent național al Sistemului de Decizii Vamale (Customs Decisions System – CDS) utilizat în UE. „Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sistemul va funcționa ca sistem național, urmând ca ulterior să devină componenta moldovenească a infrastructurii informatice europene”, se arată în document.

Prin intermediul platformei, toate etapele legate de deciziile vamale, de la depunerea cererilor până la emiterea, modificarea, suspendarea sau revocarea acestora, vor fi realizate exclusiv în format electronic. Autorii proiectului subliniază că „implementarea Sistemului informațional „Decizii vamale” va permite eliminarea procedurilor pe suport de hârtie și va asigura trasabilitatea completă a proceselor decizionale”.

Sistemul va acoperi un spectru larg de autorizații și decizii vamale, inclusiv pentru destinatari și expeditori agreați, garanții globale, depozite vamale și temporare, regimuri speciale de import și export, tranzit, admitere temporară sau statutul de exportator aprobat. „Platforma va constitui un instrument unic de interacțiune între autoritatea vamală și mediul de afaceri”, se menționează în nota explicativă.

Documentul mai precizează că digitalizarea va avea un impact economic direct. „Reducerea timpilor de procesare și a costurilor administrative va genera economii anuale estimate la circa 7,8 milioane de lei”, arată autorii, economii obținute prin diminuarea deplasărilor, eliminarea documentelor fizice și eficientizarea procedurilor.

În același timp, sistemul este prezentat ca un instrument de creștere a transparenței și de reducere a riscurilor. „Automatizarea proceselor va diminua intervenția umană, va reduce riscurile de erori și va contribui la consolidarea conformării vamale și a securității cibernetice”, se mai arată în document.

Sistemul informațional „Decizii vamale” va fi găzduit pe platforma guvernamentală MCloud și va fi integrat cu alte servicii electronice de stat, precum MPass, MSign, MLog, MNotify și MConnect. Administrarea acestuia va reveni Serviciului Vamal.