Republica Moldova, statul care produce sărăcie și alungă anual 30 de mii de cetățeni

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință negativă în ceea ce privește creditarea netă a mediului de afaceri, potrivit declarațiilor experților. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a subliniat această preocupare în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Creditarea netă, definită ca volumul total de credite accesate de către agenții economici de la bănci minus volumul depozitelor, a fost analizată pentru a evidenția starea activității economice a țării. Ioniță a avertizat că, în prezent, volumul total de credite este mai mic decât volumul depozitelor, ceea ce reflectă o situație atipică. El a menționat că, în esență, băncile nu finanțează economia, ci invers, economia întreține băncile.

„Practic, băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută. În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agenții economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atracti”, a declarat Ioniță.

Economistul a subliniat că această situație este consecința fricii agenților economici de a face investiții, de a iniția proiecte și de a accesa noi credite pentru afaceri și dezvoltare. El a evidențiat că, în loc să investească, agenții economici își depozitează banii în bănci, semn al unei economii prudente și neîncrezătoare.

Analizând datele, Ioniță a menționat că, după jaful bancar din 2014, volumul depozitelor a crescut constant, în timp ce volumul creditelor a scăzut. În prezent, există un surplus de bani în sistemul bancar, iar economia nu poate absorbi acești bani neutilizați. El a avertizat că aceasta arată cât de vulnerabilă este economia și cât de dificil este pentru aceasta să se redreseze.

„Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, a punctat Ioniță.

Referindu-se la raportul dintre creditare și Produsul Intern Brut (PIB), Ioniță a evidențiat că acesta arată și mai rău. El a subliniat că, de la jaful bancar din 2014, economia moldovenească s-a prăbușit și nu a reușit să găsească factorii care să permită o redresare semnificativă.

În concluzie, expertul a avertizat că mediul de afaceri se află într-o situație precară și că frica de a face investiții persistă, reprezentând un semnal de alarmă pentru economia Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltare #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.