Republica Moldova, tot mai aproape să arunce cablurile și țevile peste Prut! Bate palma cu Bucureștiul

Ministerele Energiei din Republica Moldova și România se pregătesc să semneze, pe data de 11 decembrie curent, un Memorandum de înțelegere ce vizează proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Această inițiativă, autorizată în ședința Guvernului de astăzi, are ca obiectiv consolidarea colaborării între cele două țări în domeniul energetic.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, Memorandumul propune măsuri pentru creșterea capacității de transport a gazelor naturale, extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea Centurii Chișinăului și sprijinirea dezvoltării sistemului de înmagazinare a gazelor naturale în România.

Până la sfârșitul anului 2031, se preconizează construirea unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului, iar în România, se va sprijini creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel sau construirea unui nou depozit la Fălticeni.

În domeniul energiei electrice, Memorandumul urmărește dezvoltarea Liniei Electrice Aeriane (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică din România. De asemenea, se prevede extinderea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110 kV Huși-Cioara.

Memorandumul contribuie, de asemenea, la integrarea pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă a Uniunii Europene, prin desemnarea „OPCOM” SA drept operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova. În plus, „Moldelectrica” se va integra în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA, stabilindu-se procesele de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice și serviciilor de sistem.

„Avansarea proiectelor investiționale prevăzute în Memorandum va permite atât creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova și României, cât și va contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare la nivel regional”, a subliniat secretara de stat Cristina Pereteatcu în cadrul ședinței de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.