Republica Moldova, tot mai aproape să arunce cablurile și țevile peste Prut! Bate palma cu Bucureștiul

Ministerele Energiei din Republica Moldova și România se pregătesc să semneze, pe data de 11 decembrie curent, un Memorandum de înțelegere ce vizează proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Această inițiativă, autorizată în ședința Guvernului de astăzi, are ca obiectiv consolidarea colaborării între cele două țări în domeniul energetic.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, Memorandumul propune măsuri pentru creșterea capacității de transport a gazelor naturale, extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea Centurii Chișinăului și sprijinirea dezvoltării sistemului de înmagazinare a gazelor naturale în România.

Până la sfârșitul anului 2031, se preconizează construirea unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului, iar în România, se va sprijini creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel sau construirea unui nou depozit la Fălticeni.

În domeniul energiei electrice, Memorandumul urmărește dezvoltarea Liniei Electrice Aeriane (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică din România. De asemenea, se prevede extinderea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110 kV Huși-Cioara.

Memorandumul contribuie, de asemenea, la integrarea pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă a Uniunii Europene, prin desemnarea „OPCOM” SA drept operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova. În plus, „Moldelectrica” se va integra în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA, stabilindu-se procesele de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice și serviciilor de sistem.

„Avansarea proiectelor investiționale prevăzute în Memorandum va permite atât creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova și României, cât și va contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare la nivel regional”, a subliniat secretara de stat Cristina Pereteatcu în cadrul ședinței de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.