Republica Moldova, tot mai aproape să arunce cablurile și țevile peste Prut! Bate palma cu Bucureștiul

Ministerele Energiei din Republica Moldova și România se pregătesc să semneze, pe data de 11 decembrie curent, un Memorandum de înțelegere ce vizează proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Această inițiativă, autorizată în ședința Guvernului de astăzi, are ca obiectiv consolidarea colaborării între cele două țări în domeniul energetic.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, Memorandumul propune măsuri pentru creșterea capacității de transport a gazelor naturale, extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea Centurii Chișinăului și sprijinirea dezvoltării sistemului de înmagazinare a gazelor naturale în România.

Până la sfârșitul anului 2031, se preconizează construirea unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului, iar în România, se va sprijini creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel sau construirea unui nou depozit la Fălticeni.

În domeniul energiei electrice, Memorandumul urmărește dezvoltarea Liniei Electrice Aeriane (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică din România. De asemenea, se prevede extinderea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110 kV Huși-Cioara.

Memorandumul contribuie, de asemenea, la integrarea pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă a Uniunii Europene, prin desemnarea „OPCOM” SA drept operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova. În plus, „Moldelectrica” se va integra în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA, stabilindu-se procesele de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice și serviciilor de sistem.

„Avansarea proiectelor investiționale prevăzute în Memorandum va permite atât creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova și României, cât și va contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare la nivel regional”, a subliniat secretara de stat Cristina Pereteatcu în cadrul ședinței de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.