Republica Moldova, tot mai aproape să arunce cablurile și țevile peste Prut! Bate palma cu Bucureștiul

Ministerele Energiei din Republica Moldova și România se pregătesc să semneze, pe data de 11 decembrie curent, un Memorandum de înțelegere ce vizează proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Această inițiativă, autorizată în ședința Guvernului de astăzi, are ca obiectiv consolidarea colaborării între cele două țări în domeniul energetic.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, Memorandumul propune măsuri pentru creșterea capacității de transport a gazelor naturale, extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea Centurii Chișinăului și sprijinirea dezvoltării sistemului de înmagazinare a gazelor naturale în România.

Până la sfârșitul anului 2031, se preconizează construirea unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului, iar în România, se va sprijini creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel sau construirea unui nou depozit la Fălticeni.

În domeniul energiei electrice, Memorandumul urmărește dezvoltarea Liniei Electrice Aeriane (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică din România. De asemenea, se prevede extinderea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110 kV Huși-Cioara.

Memorandumul contribuie, de asemenea, la integrarea pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă a Uniunii Europene, prin desemnarea „OPCOM” SA drept operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova. În plus, „Moldelectrica” se va integra în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA, stabilindu-se procesele de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice și serviciilor de sistem.

„Avansarea proiectelor investiționale prevăzute în Memorandum va permite atât creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova și României, cât și va contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare la nivel regional”, a subliniat secretara de stat Cristina Pereteatcu în cadrul ședinței de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.