Republica Moldova, tot mai aproape să arunce cablurile și țevile peste Prut! Bate palma cu Bucureștiul

Ministerele Energiei din Republica Moldova și România se pregătesc să semneze, pe data de 11 decembrie curent, un Memorandum de înțelegere ce vizează proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Această inițiativă, autorizată în ședința Guvernului de astăzi, are ca obiectiv consolidarea colaborării între cele două țări în domeniul energetic.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, Memorandumul propune măsuri pentru creșterea capacității de transport a gazelor naturale, extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea Centurii Chișinăului și sprijinirea dezvoltării sistemului de înmagazinare a gazelor naturale în România.

Până la sfârșitul anului 2031, se preconizează construirea unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului, iar în România, se va sprijini creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel sau construirea unui nou depozit la Fălticeni.

În domeniul energiei electrice, Memorandumul urmărește dezvoltarea Liniei Electrice Aeriane (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică din România. De asemenea, se prevede extinderea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110 kV Huși-Cioara.

Memorandumul contribuie, de asemenea, la integrarea pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă a Uniunii Europene, prin desemnarea „OPCOM” SA drept operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova. În plus, „Moldelectrica” se va integra în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA, stabilindu-se procesele de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice și serviciilor de sistem.

„Avansarea proiectelor investiționale prevăzute în Memorandum va permite atât creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova și României, cât și va contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare la nivel regional”, a subliniat secretara de stat Cristina Pereteatcu în cadrul ședinței de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.