Reședința de lux a miliardarului Usmanov, vândută pentru 25 de milioane de euro din cauza datoriilor

Cea mai scumpă reședință din istoria modernă a Germaniei, o vilă cu trei etaje situată în Bavaria și folosită drept reședință de vară de miliardarul rus Alișer Usmanov, a fost scoasă la vânzare din cauza datoriilor, informează publicația Münchner Merkur.

Proprietatea, aflată pe malul lacului alpin Tegernsee, a fost achiziționată în 2011 pentru 7,2 milioane de euro de compania Tegernsee (IOM) Limited, înregistrată pe Insula Man. Din cauza datoriilor acumulate, un tribunal din orașul bavarez Wolfratshausen a dispus vânzarea vilei la licitație pentru a satisface cererile creditorilor.

Prețul estimativ al proprietății este de 25 de milioane de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare sumă înregistrată de portalul german de imobiliare Immowelt în aproape 30 de ani. Vila de 735 de metri pătrați dispune de patru dormitoare, băi pe două etaje, un spa de 750 de metri pătrați, o piscină de 20 de metri și un garaj generos, întinzându-se pe o suprafață totală de 4.700 de metri pătrați.

Miliardarul Usmanov a închiriat această reședință de la Tegernsee (IOM) Limited pentru suma de 77.000 de euro pe săptămână, dar a declarat că nu este proprietarul vilei. Potrivit acestuia, vila a fost deținută de un trust pe care l-a fondat, dar nu mai are control sau drepturi asupra proprietății.

Vânzarea se va desfășura într-un cerc restrâns, cu o campanie de marketing confidențială, iar fondurile obținute vor fi utilizate în cadrul procedurii de faliment, a declarat avocatul care gestionează procesul.

Pe lângă această procedură, Usmanov este vizat și de o anchetă a procuraturii din München pentru evaziune fiscală. Potrivit autorităților, miliardarul ar fi trebuit să plătească taxe pentru reședința sa în Rottach-Egern începând din 2014, unde petrecea mai multe luni pe an.

Deși anul trecut Germania a închis un dosar penal împotriva lui Usmanov privind spălarea de bani, acesta a rămas sub supravegherea autorităților germane, fiind acuzat și de ocolirea sancțiunilor impuse de UE după invazia Rusiei în Ucraina. Usmanov se află pe lista de sancțiuni ale UE, Marii Britanii, SUA și Canadei, dar toate încercările sale de a contesta aceste măsuri au fost respinse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vilă #Germania #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.