Reședința de lux a miliardarului Usmanov, vândută pentru 25 de milioane de euro din cauza datoriilor

04 Feb. 2025, 10:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Feb. 2025, 10:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cea mai scumpă reședință din istoria modernă a Germaniei, o vilă cu trei etaje situată în Bavaria și folosită drept reședință de vară de miliardarul rus Alișer Usmanov, a fost scoasă la vânzare din cauza datoriilor, informează publicația Münchner Merkur.

Proprietatea, aflată pe malul lacului alpin Tegernsee, a fost achiziționată în 2011 pentru 7,2 milioane de euro de compania Tegernsee (IOM) Limited, înregistrată pe Insula Man. Din cauza datoriilor acumulate, un tribunal din orașul bavarez Wolfratshausen a dispus vânzarea vilei la licitație pentru a satisface cererile creditorilor.

Prețul estimativ al proprietății este de 25 de milioane de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare sumă înregistrată de portalul german de imobiliare Immowelt în aproape 30 de ani. Vila de 735 de metri pătrați dispune de patru dormitoare, băi pe două etaje, un spa de 750 de metri pătrați, o piscină de 20 de metri și un garaj generos, întinzându-se pe o suprafață totală de 4.700 de metri pătrați.

Miliardarul Usmanov a închiriat această reședință de la Tegernsee (IOM) Limited pentru suma de 77.000 de euro pe săptămână, dar a declarat că nu este proprietarul vilei. Potrivit acestuia, vila a fost deținută de un trust pe care l-a fondat, dar nu mai are control sau drepturi asupra proprietății.

Vânzarea se va desfășura într-un cerc restrâns, cu o campanie de marketing confidențială, iar fondurile obținute vor fi utilizate în cadrul procedurii de faliment, a declarat avocatul care gestionează procesul.

Pe lângă această procedură, Usmanov este vizat și de o anchetă a procuraturii din München pentru evaziune fiscală. Potrivit autorităților, miliardarul ar fi trebuit să plătească taxe pentru reședința sa în Rottach-Egern începând din 2014, unde petrecea mai multe luni pe an.

Deși anul trecut Germania a închis un dosar penal împotriva lui Usmanov privind spălarea de bani, acesta a rămas sub supravegherea autorităților germane, fiind acuzat și de ocolirea sancțiunilor impuse de UE după invazia Rusiei în Ucraina. Usmanov se află pe lista de sancțiuni ale UE, Marii Britanii, SUA și Canadei, dar toate încercările sale de a contesta aceste măsuri au fost respinse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!