Reședința de lux a miliardarului Usmanov, vândută pentru 25 de milioane de euro din cauza datoriilor

Cea mai scumpă reședință din istoria modernă a Germaniei, o vilă cu trei etaje situată în Bavaria și folosită drept reședință de vară de miliardarul rus Alișer Usmanov, a fost scoasă la vânzare din cauza datoriilor, informează publicația Münchner Merkur.

Proprietatea, aflată pe malul lacului alpin Tegernsee, a fost achiziționată în 2011 pentru 7,2 milioane de euro de compania Tegernsee (IOM) Limited, înregistrată pe Insula Man. Din cauza datoriilor acumulate, un tribunal din orașul bavarez Wolfratshausen a dispus vânzarea vilei la licitație pentru a satisface cererile creditorilor.

Prețul estimativ al proprietății este de 25 de milioane de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare sumă înregistrată de portalul german de imobiliare Immowelt în aproape 30 de ani. Vila de 735 de metri pătrați dispune de patru dormitoare, băi pe două etaje, un spa de 750 de metri pătrați, o piscină de 20 de metri și un garaj generos, întinzându-se pe o suprafață totală de 4.700 de metri pătrați.

Miliardarul Usmanov a închiriat această reședință de la Tegernsee (IOM) Limited pentru suma de 77.000 de euro pe săptămână, dar a declarat că nu este proprietarul vilei. Potrivit acestuia, vila a fost deținută de un trust pe care l-a fondat, dar nu mai are control sau drepturi asupra proprietății.

Vânzarea se va desfășura într-un cerc restrâns, cu o campanie de marketing confidențială, iar fondurile obținute vor fi utilizate în cadrul procedurii de faliment, a declarat avocatul care gestionează procesul.

Pe lângă această procedură, Usmanov este vizat și de o anchetă a procuraturii din München pentru evaziune fiscală. Potrivit autorităților, miliardarul ar fi trebuit să plătească taxe pentru reședința sa în Rottach-Egern începând din 2014, unde petrecea mai multe luni pe an.

Deși anul trecut Germania a închis un dosar penal împotriva lui Usmanov privind spălarea de bani, acesta a rămas sub supravegherea autorităților germane, fiind acuzat și de ocolirea sancțiunilor impuse de UE după invazia Rusiei în Ucraina. Usmanov se află pe lista de sancțiuni ale UE, Marii Britanii, SUA și Canadei, dar toate încercările sale de a contesta aceste măsuri au fost respinse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vilă #Germania #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.