Rețeaua secretă a băncilor rusești. Moscova și Beijingul ocolesc SWIFT printr-un sistem fantomă de plăți

Mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni internaționale au pus la punct un sistem paralel și secret de decontări comerciale cu China, reducând semnificativ costurile tranzacțiilor și accelerând transferurile de fonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Sistemul se bazează pe așa-numitul „netting” – compensarea plăților prin mutualizare –, care permite exportatorilor și importatorilor să evite trecerea fondurilor peste granițe și expunerea acestora la blocaje. Astfel, comisioanele agenților de plată au scăzut de la 12% în 2024 la doar 2–3% în prezent.

Această soluție a fost implementată după ce băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT în 2022, iar în 2024 băncile chineze au redus contactele directe cu Rusia de teama sancțiunilor secundare. Sistemul include sesiuni de clearing săptămânale, iar de la finalul lunii aprilie se vor organiza două pe săptămână.

Plățile funcționează doar dacă produsele nu sunt sancționate și partenerul chinez este înregistrat într-una dintre cele 11 provincii chineze autorizate: Zhejiang, Guangdong, Fujian, Shandong, Anhui, Hebei, Sichuan, Xinjiang, Shaanxi, Heilongjiang și Jilin. Schema este cunoscută drept „coridorul chinezesc”.

Unele companii apelează și la barter, iar băncile oferă servicii de garantare a plăților și asistență pentru recuperarea TVA-ului din China. În prezent, sistemul asigură 100% rata de livrare a fondurilor în maximum două zile, spun sursele bancare.

Autoritățile ruse încurajează dezvoltarea unui „meniu de plăți” alternativ SWIFT, iar companiile mari încearcă să-și construiască propriile rețele de structuri offshore pentru a evita intermediarul bancar.

Potrivit ambasadorului Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, sistemul de clearing bilateral este o soluție de echilibrare a fluxurilor comerciale și urmează să fie consolidat printr-un canal nou, dedicat, între băncile celor două state.

Oficiali și oameni de afaceri ruși spun că, în contextul războiului economic global, China ar putea deveni mai tolerantă față de amenințările Washingtonului privind sancțiunile secundare.

#bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.