Rețeaua secretă a băncilor rusești. Moscova și Beijingul ocolesc SWIFT printr-un sistem fantomă de plăți

Mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni internaționale au pus la punct un sistem paralel și secret de decontări comerciale cu China, reducând semnificativ costurile tranzacțiilor și accelerând transferurile de fonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Sistemul se bazează pe așa-numitul „netting” – compensarea plăților prin mutualizare –, care permite exportatorilor și importatorilor să evite trecerea fondurilor peste granițe și expunerea acestora la blocaje. Astfel, comisioanele agenților de plată au scăzut de la 12% în 2024 la doar 2–3% în prezent.

Această soluție a fost implementată după ce băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT în 2022, iar în 2024 băncile chineze au redus contactele directe cu Rusia de teama sancțiunilor secundare. Sistemul include sesiuni de clearing săptămânale, iar de la finalul lunii aprilie se vor organiza două pe săptămână.

Plățile funcționează doar dacă produsele nu sunt sancționate și partenerul chinez este înregistrat într-una dintre cele 11 provincii chineze autorizate: Zhejiang, Guangdong, Fujian, Shandong, Anhui, Hebei, Sichuan, Xinjiang, Shaanxi, Heilongjiang și Jilin. Schema este cunoscută drept „coridorul chinezesc”.

Unele companii apelează și la barter, iar băncile oferă servicii de garantare a plăților și asistență pentru recuperarea TVA-ului din China. În prezent, sistemul asigură 100% rata de livrare a fondurilor în maximum două zile, spun sursele bancare.

Autoritățile ruse încurajează dezvoltarea unui „meniu de plăți” alternativ SWIFT, iar companiile mari încearcă să-și construiască propriile rețele de structuri offshore pentru a evita intermediarul bancar.

Potrivit ambasadorului Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, sistemul de clearing bilateral este o soluție de echilibrare a fluxurilor comerciale și urmează să fie consolidat printr-un canal nou, dedicat, între băncile celor două state.

Oficiali și oameni de afaceri ruși spun că, în contextul războiului economic global, China ar putea deveni mai tolerantă față de amenințările Washingtonului privind sancțiunile secundare.

#bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.