Rețeaua secretă a băncilor rusești. Moscova și Beijingul ocolesc SWIFT printr-un sistem fantomă de plăți

Mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni internaționale au pus la punct un sistem paralel și secret de decontări comerciale cu China, reducând semnificativ costurile tranzacțiilor și accelerând transferurile de fonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Sistemul se bazează pe așa-numitul „netting” – compensarea plăților prin mutualizare –, care permite exportatorilor și importatorilor să evite trecerea fondurilor peste granițe și expunerea acestora la blocaje. Astfel, comisioanele agenților de plată au scăzut de la 12% în 2024 la doar 2–3% în prezent.

Această soluție a fost implementată după ce băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT în 2022, iar în 2024 băncile chineze au redus contactele directe cu Rusia de teama sancțiunilor secundare. Sistemul include sesiuni de clearing săptămânale, iar de la finalul lunii aprilie se vor organiza două pe săptămână.

Plățile funcționează doar dacă produsele nu sunt sancționate și partenerul chinez este înregistrat într-una dintre cele 11 provincii chineze autorizate: Zhejiang, Guangdong, Fujian, Shandong, Anhui, Hebei, Sichuan, Xinjiang, Shaanxi, Heilongjiang și Jilin. Schema este cunoscută drept „coridorul chinezesc”.

Unele companii apelează și la barter, iar băncile oferă servicii de garantare a plăților și asistență pentru recuperarea TVA-ului din China. În prezent, sistemul asigură 100% rata de livrare a fondurilor în maximum două zile, spun sursele bancare.

Autoritățile ruse încurajează dezvoltarea unui „meniu de plăți” alternativ SWIFT, iar companiile mari încearcă să-și construiască propriile rețele de structuri offshore pentru a evita intermediarul bancar.

Potrivit ambasadorului Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, sistemul de clearing bilateral este o soluție de echilibrare a fluxurilor comerciale și urmează să fie consolidat printr-un canal nou, dedicat, între băncile celor două state.

Oficiali și oameni de afaceri ruși spun că, în contextul războiului economic global, China ar putea deveni mai tolerantă față de amenințările Washingtonului privind sancțiunile secundare.

#bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.