Revolut, plecat din Moldova, și-a dublat veniturile în 2023 la 2,1 mld euro global, cu un profit net de 400 mil euro

Grupul Revolut a încheiat anul 2023 cu venituri de 2,1 mld. euro la nivel global, în creştere cu 95% faţă de anul 2022, ajungând la un profit net de circa 400 mil. euro, potrivit informaţilor transmise de reprezentanţii Revolut.

“Anul acesta, am făcut cele mai mari progrese în misiunea noastră de a oferi un produs şi mai bun şi o experienţă de utilizator la un nivel superior tuturor clienţilor noştri, oferind valoare adăugată fiecărui client, indiferent de locul unde se află. Baza noastră de clienţi creşte cu un ritm impresionant, iar modelul nostru de business diversificat continuă să alimenteze performanţa financiară excepţională, ceea ce a condus la venituri de peste 2,2 mld. dolari în 2023 şi un nivel record al profitului înainte de taxe, de 545 mil. dolari. Acesta a fost al treilea an consecutiv de profitabilitate pentru companie, cu un profit net de 428 mil. USD”, a transmis Nik Storonsky, CEO, Revolut.

Revolut a continuat să obţină venituri din diversificarea portofoliului şi pieţelor, în condiţiile în care nicio piaţă sau linie de business nu a contribuit cu mai mult de 30% la veniturile totale realizate în 2023.

De-a lungul anului, Revolut a adăugat încă 12 milioane de clienţi noi la nivel global, cea mai mare creştere anuală din istoria companiei, care a contribuit la atingerea unei baze de clienţi retail de 38 de milioane de utilizatori la finalul lui 2023. Circa 70% din creşterea bazei de clienţi la nivel global a fost obţinută organic sau pe baza recomandărilor cu recompensă (referrals) utilizate de către utilizatorii existenţi. Recomandările clienţilor au completat investiţiile în marketing şi vânzările realizate de companie, inclusiv pentru Revolut Business, care a adăugat, în medie, 20.000 de clienţi noi/ lună, din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

La nivel global, creşterea a fost consistentă în toate segmentele de business generatoare de venituri, contribuind la creşterea ratei de utilizare în rândul clienţilor: Carduri şi interschimb: 605 mil. dolari (559 mil. euro), în creştere cu 59% de la 379 mil. dolari (359 mil. euro); Schimb valutar şi tranzacţionare: 491 mil. dolari (454 mil. euro), în creştere cu 46% de la 334 mil. dolari (318 mil. euro); Abonamente (planuri cu plată): 303 mil. dolari (280 mil. euro), în creştere cu 53% de la 196 mil. dolari (186,5 mil. euro); Depozitele totale ale clienţilor au crescut de la 16,4 mld. dolari (15,2 mld. euro) la 23 mld. dolari (21 mld. euro).

Rata de utilizare în rândul clienţilor s-a intensificat, volumele totale ale tranzacţiilor crescând cu 58%, până la aproape 870 mld. dolari (804 mld. euro). În medie, în luna decembrie 2023, au fost realizate 590 milioane de tranzacţii, în creştere cu 73%. Tot mai mulţi clienţi au optat pentru planurile cu plată (abonamentele) Revolut, ceea ce a condus la o creştere cu 41% a bazei de clienţi plătitori.

În iunie 2024, Revolut era cea mai descărcată aplicaţie din categoria Finanţe din Europa, fiind pe prima poziţie în 17 ţări. Compania a continuat să se lanseze pe noi pieţe, inclusiv Brazilia şi Noua Zeelandă, ridicând la 38 de ţări numărul pieţelor unde oferă servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revolut #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.