Revoluție în agricultură: Scădere record a prețurilor îngrășămintelor în Republica Moldova

În ultimul an, piața importurilor de îngrășăminte pe bază de azot, fosfor și sulf din Republica Moldova a cunoscut o transformare semnificativă. Prețurile au înregistrat o scădere de 31% în 2023, coborând de la 17,59 lei/kg în 2022 la 12,14 lei/kg, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Potrivit lui, în primele cinci luni ale anului 2024, această tendință s-a accentuat, cu o valoare medie de import de 10,18 lei/kg, reflectând o reducere de 16,14% față de anul precedent. Luna februarie a marcat cel mai bun preț din 2024, înregistrând 8,19 lei/kg și importând cea mai mare cantitate de îngrășământ, respectiv 6 302 tone. De la începutul primăverii, prețurile au început să crească, atingând în luna mai valoarea de 11,79 lei/kg. În primele 5 luni ale anului curent, importurile au totalizat 11 046 tone de îngrășământ amofos/sulfoamofos, aproape aceeași cantitate ca și în perioada similară din anul trecut.

În ceea ce privește clasamentul importatorilor, compania „AGROCENTER EUROCHEM” SRL domină piața în 2024 cu 5 150 tone, urmată de S.R.L. „CARVIDON-TRADE” cu 3 609 tone și S.R.L. „PIRAMIDA-MARKET” cu 1 008 tone.

Sezonul 2023-2024 a evidențiat principalele țări furnizoare de îngrășăminte pentru Republica Moldova, inclusiv Rusia, România, Serbia și Bulgaria, ilustrând diversitatea surselor de import. În timp ce în 2023 România a fost principalul furnizor, în 2024 Rusia a preluat această poziție strategică în piața moldovenească de îngrășăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.