Revoluție în agricultură: Scădere record a prețurilor îngrășămintelor în Republica Moldova

În ultimul an, piața importurilor de îngrășăminte pe bază de azot, fosfor și sulf din Republica Moldova a cunoscut o transformare semnificativă. Prețurile au înregistrat o scădere de 31% în 2023, coborând de la 17,59 lei/kg în 2022 la 12,14 lei/kg, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Potrivit lui, în primele cinci luni ale anului 2024, această tendință s-a accentuat, cu o valoare medie de import de 10,18 lei/kg, reflectând o reducere de 16,14% față de anul precedent. Luna februarie a marcat cel mai bun preț din 2024, înregistrând 8,19 lei/kg și importând cea mai mare cantitate de îngrășământ, respectiv 6 302 tone. De la începutul primăverii, prețurile au început să crească, atingând în luna mai valoarea de 11,79 lei/kg. În primele 5 luni ale anului curent, importurile au totalizat 11 046 tone de îngrășământ amofos/sulfoamofos, aproape aceeași cantitate ca și în perioada similară din anul trecut.

În ceea ce privește clasamentul importatorilor, compania „AGROCENTER EUROCHEM” SRL domină piața în 2024 cu 5 150 tone, urmată de S.R.L. „CARVIDON-TRADE” cu 3 609 tone și S.R.L. „PIRAMIDA-MARKET” cu 1 008 tone.

Sezonul 2023-2024 a evidențiat principalele țări furnizoare de îngrășăminte pentru Republica Moldova, inclusiv Rusia, România, Serbia și Bulgaria, ilustrând diversitatea surselor de import. În timp ce în 2023 România a fost principalul furnizor, în 2024 Rusia a preluat această poziție strategică în piața moldovenească de îngrășăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova riscă să piardă anual o parte din potențialul său de creștere din cauza declinului demografic accelerat, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cel mai recent raport „Transition Report 2025–26”. Țara se află printre statele cu cea mai drastică reducere a populației din întregul bloc analizat, iar experții subliniază că această scădere este determinată în principal de emigrare, una dintre cele mai ridicate rate din regiune. Conform BERD, populația Moldovei a scăzut cu aproximativ 30% de la începutul anilor ’90, fenomen care afectează direct structura forței de muncă și perspectivele economice.

BERD avertizează că deteriorarea structurii demografice, în special reducerea populației apte de muncă, va diminua creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual până în 2050 în statele din Europa emergentă. Pentru Moldova, unde scăderea este mai accentuată decât media regională, impactul va fi și mai dureros. Țara îmbătrânește rapid, pierde populație activă prin emigrare, iar numărul tinerilor scade constant, ceea ce pune presiune atât pe piața muncii, cât și pe finanțele publice. În numeroase localități rurale, populația în vârstă depășește semnificativ populația activă, iar BERD notează că Moldova se apropie de situația „de a îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, fenomen care caracterizează economiile vulnerabile din regiune.

Declinul demografic se traduce prin mai puțini contribuabili, venituri fiscale mai mici, presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate și o reducere vizibilă a investițiilor. Raportul evidențiază că, în regiunile predominant rurale ale țărilor EBRD, populația activă a scăzut în medie cu 11% în ultimul deceniu, iar Moldova se numără printre statele cele mai afectate de această tendință, având zone întregi depopulate sau părăsite de tineri.

BERD propune și o serie de soluții pentru a limita colapsul potențial al pieței muncii. Printre acestea se numără stimularea participării femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii, ajustarea treptată a vârstei de pensionare, promovarea politicilor de sprijin pentru familii, atragerea imigranților și accelerarea investițiilor în automatizare și tehnologii care cresc productivitatea. Raportul subliniază însă că nicio măsură izolată nu poate opri declinul și că singura opțiune viabilă este aplicarea simultană a unui pachet de politici coerente.

În concluzie, BERD transmite un avertisment că fără măsuri decisive, declinul demografic va continua să erodeze an de an potențialul de creștere al economiei Republicii Moldova, amplificând vulnerabilitățile structurale ale țării și punând presiune pe dezvoltarea sa pe termen lung.