Revoluție în sectorul zootehnic! Cine sunt cei mai mari beneficiari ai granturilor de milioane

În cadrul primelor două apeluri de finanțare, fermierii din sectorul zootehnic au primit granturi totale de 5 milioane de dolari pentru dezvoltarea fermelor de bovine. Din cele 38 de dosare depuse, 15 au fost aprobate, iar 6 agenți economici au semnat deja contracte de finanțare, în timp ce 5 dintre aceștia au primit deja 2,88 milioane de dolari. Al șaselea beneficiar urmează să își primească finanțarea în curând.

Printre cele mai mari sume alocate se numără 1 milion de dolari pentru SRL Buffalo Farm din Horești, controlată de Simion Bivol și Neonella Guțu. Cu o investiție de 2,1 milioane de dolari, compania este specializată în creșterea bovinelor și deține o cotă de piață de 1,2%. În 2023, compania a raportat un profit de 3,6 milioane de lei și o cifră de afaceri de 5,1 milioane de lei.

De asemenea, SRL Total Gnatiuc din Glodeni, controlată de Lidia Gantiuc, a obținut un grant de 1 milion de dolari pentru o investiție de 2,5 milioane de dolari. Compania are o cotă de piață de 7% și a înregistrat un profit de 5,6 milioane de lei și o cifră de afaceri de 26,5 milioane de lei în 2023.

Alte ferme care au beneficiat de finanțări importante includ SRL GEXIMSUD din Bugeac, Găgăuzia, cu un grant de 931,6 mii de dolari, SRL Doksankom din Tomai, Găgăuzia, cu 903 mii de dolari, și SRL Gifis Farm, cu o finanțare de 796,6 mii de dolari.

Proiectul AGGRI, care susține aceste investiții, este finanțat printr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 55 milioane de dolari. Acesta se concentrează pe patru componente esențiale: fortificarea capacităților instituționale, dezvoltarea sectorului zootehnic, consolidarea infrastructurii de irigare și gestionarea proiectului AGGRI.

Un al treilea apel de granturi, destinată fermelor pentru creșterea bovinelor, ovinelor și caprinelor, a fost lansat pe 26 decembrie 2024 și se va încheia pe 4 aprilie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaci #Ferme #Granturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.