Revoluție navală în exporturile moldovenești de grâne în 2024

În anul 2024, sectorul logistic al exporturilor de cereale din Republica Moldova a continuat să evolueze conform tendințelor observate în ultimii patru ani. Analiza căilor de export pentru cinci culturi principale — grâu, porumb, orz, floarea-soarelui și rapiță — arată o tranziție semnificativă către transportul naval, care a devenit soluția preferată datorită capacității sale de a gestiona volume mari și de a genera venituri crescute, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În primul semestru al anului 2024, transportul naval a captat 51% din volumul total exportat de cereale, echivalentul a 603,7 mii tone. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 30% în 2022 și 43% în 2023. Tarifele fluvio-maritime au scăzut considerabil, ceea ce a contribuit la această tendință, exemplu fiind ruta Giurgiulești-Constanța, unde tariful mediu a scăzut de la 40 euro/tonă în august 2023 la 10-11 euro/tonă în prezent. Transportul naval rămâne astfel opțiunea principală pentru exporturile de cereale, având avantajul de a gestiona volume mari la costuri mai reduse, în comparație cu transportul rutier și feroviar.

„În contrast, transportul rutier a înregistrat o scădere a ponderii în totalul exporturilor de cereale, de la 51% în 2021 la 37% în primele șase luni ale anului 2024, cu o cantitate exportată de 442,8 mii tone. Tarifele pentru transportul rutier au scăzut în 2024, dar ponderea acestuia continuă să scadă. Această modalitate este încă preferată pentru exportul oleaginoaselor, datorită distanțelor mai scurte și a prețurilor mai mari ale produselor”, mai spune Rija.

Transportul feroviar a fost cel mai afectat, înregistrând o scădere a volumului exportat de la 641 mii tone în 2021 la 12% din totalul exporturilor în primul semestru al anului 2024, echivalentul a 460 mii tone. Această scădere accentuează problema competitivității, accentuată de lipsa investițiilor și a reparațiilor în infrastructura feroviară. Modernizarea căii ferate este considerată esențială pentru redresarea acestui sector, oferind economii substanțiale și stimulând sectorul agricol.

„Punctele de trecere la Giurgiulești, Sculeni și Leușeni rămân esențiale pentru exporturile de cereale. În 2023, volumul cerealelor care au trecut prin Giurgiulești a crescut cu 19%, atingând 1270 mii tone. În primul semestru al anului 2024, volumul transportat prin Giurgiulești a fost de 570 mii tone. Portul Giurgiulești, care operează atât cereale cât și produse din prelucrarea acestora, a fost lider în volum, cu 616,9 mii tone exportate în prima jumătate a anului 2024. În contrast, portul Ungheni a avut un volum de 308,5 mii tone”, afirmă Rija.

În concluzie, transportul naval s-a consolidat ca modalitatea predominantă pentru exportul cerealelor din Republica Moldova, datorită eficienței și costurilor reduse, în timp ce transportul feroviar și rutier se confruntă cu provocări semnificative. Investițiile în infrastructura feroviară și portuară sunt esențiale pentru a susține și stimula dezvoltarea continuă a sectorului logistic și a economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpor #Giurgiulești #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.