Rezervele valutare mondiale înregistrează o scădere record în acest an

Rezervele valutare mondiale scad într-un ritm record, pe măsură ce băncile centrale din India şi până în Cehia intervin pentru susţinerea monedelor, transmite Bloomberg.

De la începutul anului şi până în prezent, rezervele valutare mondiale au scăzut cu aproape 1.000 de miliarde de dolari, sau 7,8%, până la 12.000 de miliarde de dolari, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată de la debutul colectării datelor de către Bloomberg în 2003.

O parte din această scădere se datorează pur şi simplu modificării valorii diferitelor valute. În condiţiile în care dolarul american a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii în raport cu alte valute de rezervă, precum euro sau yenul, această modificare a redus şi valoarea în dolari a reţinerilor în alte valute. Însă diminuarea reflectă de asemenea tensiunile de pe pieţele valutare care forţează un număr din ce în ce mai mare de bănci centrale să recurgă la rezervele lor pentru a contracara deprecierea.

De exemplu, rezervele Indiei au scăzut cu 96 de miliarde de dolari în acest an, până la 538 de miliarde de dolari. Banca Centrală a Indiei a precizat că modificările în valoarea activelor au fost responsabile pentru 67% din declinul rezervelor, ceea ce sugerează că restul s-a datorat intervenţiilor pentru susţinerea monedei.

Japonia a cheltuit a aproximativ 20 de miliarde de dolari în luna septembrie pentru a încetini deprecierea yenului, aceasta fiind prima intervenţie a Băncii Japoniei pentru a susţine yenul după 1998. Intervenţiile în sprijinul coroanei au făcut ca rezervele Băncii Naţionale a Cehiei să scadă cu 19% începând din luna februarie.

„Toate acestea fac parte dintr-un catalog de simptome de tipul canarului într-o mină de cărbune. Încep să apară crăpături. Iar aceste steaguri roşii vor apărea din ce în ce mai des”, a declarat Axel Merk, director de investiţii la Merk Investments.

Chiar dacă amploarea declinului este una extraordinară, practica utilizării rezervelor valutare pentru a apăra monedele nu este ceva nou. Băncile centrale cumpără dolari şi îşi acumulează rezervele pentru a încetini aprecierea monedei atunci când au loc intrări masive de capital străin. În perioade dificile, aceleaşi bănci centrale recurg la rezervele lor pentru a diminua impactul venit de pe urma ieşirii capitalurilor.

Majoritatea băncilor centrale au încă la dispoziţie suficientă muniţie pentru a continua intervenţiile, dacă aleg să facă asta. Rezervele valutare ale Indiei sunt în continuare cu 49% mai mari decât erau în 2017, suficiente pentru a plăti pentru nouă luni de importuri. În schimb, pentru alte ţări, rezervele valutare se epuizează rapid. După ce au scăzut cu 42% în acest an, rezervele valutare de 14 miliarde de dolari ale Pakistanului nu sunt suficiente pentru a acoperi trei luni de importuri.

#rezerve #valută #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.