Risipă alimentară! Ne temem de criză, dar aruncăm la gunoi mâncare de miliarde de lei

În anul 2022 moldovenii vor arunca la gunoi mâncare în sumă de 15,3 miliarde de lei, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

În acest an moldovenii vor cheltui pentru produse alimentare cel puțin 45 miliarde lei, iar 15-20% din toate produsele procurate nu mai ajung să fie consumate. Sunat aruncate drept la lada de gunoi. În jur de 8 miliarde lei cheltuiți pentru produsele alimentare, vor fi aruncați în acest an de către fiecare din noi, drept în lada cu gunoi. În sate o parte din produse merg pentru hrana animalelor, dar în orașe totul merge la gunoi. Iar în orașe, risipa este de circa două ori mai mare decât la sate

Însă această risipă, conform datelor Curții de Conturi Europene este doar jumătate din întreaga risipă. Altă jumătate se pierde până ajunge la cumpărător. Pe câmpuri, în timpul transportării, distribuției, păstrării și în final în rețele de magazine.

Astfel, suma totală a risipei în acest an se ridică la 15,3 miliarde lei în creștere cu 1,6 miliarde lei față de anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#risipa #miliarde #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.