Rolul MAI în implementarea proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței R. Moldova”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va deține rolul de entitatea responsabilă de gestionarea și monitorizarea procesului de implementare a proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței Republicii Moldova” (P504278) pe care țara noastră urmează să-l implementeze.

„Proiectul va fi derulat cu implicarea directă a Ministerului Afacerilor Interne, fiind finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD – Banca Mondială). Recent țara noastră a elaborat proiectul Planului de angajament social și de mediu, care va servi ca baza principală pentru desfășurarea programului în conformitate cu rolurile entităților implicate în acest proces. Planul stabilește măsurile și acțiunile semnificative pe care Republica Moldova le va efectua și le va pilota. Planul va stipula, după caz termenele acțiunilor, mecanismele instituționale, măsuri și acțiuni din sfera de personal, de formare, de monitorizare, raportare și gestionare a reclamațiilor”, informează reprezentanții MAI.

Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuții conform planului stabilit:

pregătește și transmite către Banca Mondială rapoarte periodice,
raportează orice incident sau accident legat de proiect,
face evaluarea și gestionarea riscurilor și impacturilor sociale de mediu,
adoptă și pune în aplicare un cadru de management de mediu și social pentru proiect,
asigură asistența tehnică în organizarea studiilor de fezabilitate și consolidarea capacităților, precum și altor instruiri.

Totodată, conform proiectului planului de angajament, Ministerul Afacerilor Interne va determina în decurs de cel mult 60 de zile, de la data întrării în vigoare a Planului, entitățile relevante și responsabile de desfășurare a proiectului, privind etapele stabilite în conformitate cu procedurile managementului muncii.

„Planul de angajament va include activități de gestionare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și a celor electronice. MAI va stabili măsuri de utilizare eficientă a resurselor de prevenire și gestionare a poluării cu elaborarea planurilor de acțiuni necesare. Acestea prevăd și măsuri care trebuie să fie întreprinse în cazul emisiilor sonore și de pulberi, generare de deșeuri electronice și deșeurilor de construcții.

Realizarea planului de angajament prevede asigurarea, de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne a sănătății și a siguranței rutiere, dar și a măsurilor menite pentru asigurarea sănătății și siguranței comunității, în urma evaluării riscurilor și impacturilor specifice pentru comunitate, care decurg din activitățile Proiectului. Aspectul este legat de prevenirea riscului afluxului de forță de muncă, bolile transmisibile legate de prezența forței de muncă, situații de urgență”, se mai arată într-un comunicat al instituției.

Pentru reușita proiectului, Ministerul Afacerilor Interne în comun cu Ministerul Apărării vor elabora un plan de formare pentru lucrătorii din cadrul proiectului cu detașarea formatorilor specializați din cadrul Ministerului Apărării.

Instruirile vor fi pe teme de sănătate și securitate la locul de muncă, de prevenire și reacționare la situații de urgență.

#rolul #MAI #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.