Rolul MAI în implementarea proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței R. Moldova”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va deține rolul de entitatea responsabilă de gestionarea și monitorizarea procesului de implementare a proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței Republicii Moldova” (P504278) pe care țara noastră urmează să-l implementeze.

„Proiectul va fi derulat cu implicarea directă a Ministerului Afacerilor Interne, fiind finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD – Banca Mondială). Recent țara noastră a elaborat proiectul Planului de angajament social și de mediu, care va servi ca baza principală pentru desfășurarea programului în conformitate cu rolurile entităților implicate în acest proces. Planul stabilește măsurile și acțiunile semnificative pe care Republica Moldova le va efectua și le va pilota. Planul va stipula, după caz termenele acțiunilor, mecanismele instituționale, măsuri și acțiuni din sfera de personal, de formare, de monitorizare, raportare și gestionare a reclamațiilor”, informează reprezentanții MAI.

Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuții conform planului stabilit:

pregătește și transmite către Banca Mondială rapoarte periodice,
raportează orice incident sau accident legat de proiect,
face evaluarea și gestionarea riscurilor și impacturilor sociale de mediu,
adoptă și pune în aplicare un cadru de management de mediu și social pentru proiect,
asigură asistența tehnică în organizarea studiilor de fezabilitate și consolidarea capacităților, precum și altor instruiri.

Totodată, conform proiectului planului de angajament, Ministerul Afacerilor Interne va determina în decurs de cel mult 60 de zile, de la data întrării în vigoare a Planului, entitățile relevante și responsabile de desfășurare a proiectului, privind etapele stabilite în conformitate cu procedurile managementului muncii.

„Planul de angajament va include activități de gestionare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și a celor electronice. MAI va stabili măsuri de utilizare eficientă a resurselor de prevenire și gestionare a poluării cu elaborarea planurilor de acțiuni necesare. Acestea prevăd și măsuri care trebuie să fie întreprinse în cazul emisiilor sonore și de pulberi, generare de deșeuri electronice și deșeurilor de construcții.

Realizarea planului de angajament prevede asigurarea, de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne a sănătății și a siguranței rutiere, dar și a măsurilor menite pentru asigurarea sănătății și siguranței comunității, în urma evaluării riscurilor și impacturilor specifice pentru comunitate, care decurg din activitățile Proiectului. Aspectul este legat de prevenirea riscului afluxului de forță de muncă, bolile transmisibile legate de prezența forței de muncă, situații de urgență”, se mai arată într-un comunicat al instituției.

Pentru reușita proiectului, Ministerul Afacerilor Interne în comun cu Ministerul Apărării vor elabora un plan de formare pentru lucrătorii din cadrul proiectului cu detașarea formatorilor specializați din cadrul Ministerului Apărării.

Instruirile vor fi pe teme de sănătate și securitate la locul de muncă, de prevenire și reacționare la situații de urgență.

#rolul #MAI #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.