Rolul MAI în implementarea proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței R. Moldova”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va deține rolul de entitatea responsabilă de gestionarea și monitorizarea procesului de implementare a proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței Republicii Moldova” (P504278) pe care țara noastră urmează să-l implementeze.

„Proiectul va fi derulat cu implicarea directă a Ministerului Afacerilor Interne, fiind finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD – Banca Mondială). Recent țara noastră a elaborat proiectul Planului de angajament social și de mediu, care va servi ca baza principală pentru desfășurarea programului în conformitate cu rolurile entităților implicate în acest proces. Planul stabilește măsurile și acțiunile semnificative pe care Republica Moldova le va efectua și le va pilota. Planul va stipula, după caz termenele acțiunilor, mecanismele instituționale, măsuri și acțiuni din sfera de personal, de formare, de monitorizare, raportare și gestionare a reclamațiilor”, informează reprezentanții MAI.

Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuții conform planului stabilit:

pregătește și transmite către Banca Mondială rapoarte periodice,
raportează orice incident sau accident legat de proiect,
face evaluarea și gestionarea riscurilor și impacturilor sociale de mediu,
adoptă și pune în aplicare un cadru de management de mediu și social pentru proiect,
asigură asistența tehnică în organizarea studiilor de fezabilitate și consolidarea capacităților, precum și altor instruiri.

Totodată, conform proiectului planului de angajament, Ministerul Afacerilor Interne va determina în decurs de cel mult 60 de zile, de la data întrării în vigoare a Planului, entitățile relevante și responsabile de desfășurare a proiectului, privind etapele stabilite în conformitate cu procedurile managementului muncii.

„Planul de angajament va include activități de gestionare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și a celor electronice. MAI va stabili măsuri de utilizare eficientă a resurselor de prevenire și gestionare a poluării cu elaborarea planurilor de acțiuni necesare. Acestea prevăd și măsuri care trebuie să fie întreprinse în cazul emisiilor sonore și de pulberi, generare de deșeuri electronice și deșeurilor de construcții.

Realizarea planului de angajament prevede asigurarea, de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne a sănătății și a siguranței rutiere, dar și a măsurilor menite pentru asigurarea sănătății și siguranței comunității, în urma evaluării riscurilor și impacturilor specifice pentru comunitate, care decurg din activitățile Proiectului. Aspectul este legat de prevenirea riscului afluxului de forță de muncă, bolile transmisibile legate de prezența forței de muncă, situații de urgență”, se mai arată într-un comunicat al instituției.

Pentru reușita proiectului, Ministerul Afacerilor Interne în comun cu Ministerul Apărării vor elabora un plan de formare pentru lucrătorii din cadrul proiectului cu detașarea formatorilor specializați din cadrul Ministerului Apărării.

Instruirile vor fi pe teme de sănătate și securitate la locul de muncă, de prevenire și reacționare la situații de urgență.

#rolul #MAI #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”