România, colacul de salvare pentru exporturile moldovenești

După o perioada de criză în exporturile moldovenești se conturează o tendință clară de recuperare. După căderea de 296 mil. USD în 2020, livrările de mărfuri au recuperat peste 65% din căderea de anul trecut și-n valori anuale au ajuns la 2,68 miliarde USD.

Tendința de reducere a exporturilor moldovenești a durat până în februarie 2021, exact un an de la instituirea măsurile restrictive.

”Aproape jumătate din creșterea din acest an de recuperare revine României (+48,8%) urmată de Germania cu (+19,3%). Vecina noastră Ucraina se află pe locul 5 cu o contribuție pozitivă de 5,9%. De fapt în mare parte datorită țărilor din Uniunea Europeană, Moldova a reușit în acest an să-și recupereze exporturile. Contribuția țărilor din afara UE este destul de modestă”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Manufacturile și echipamentele dețin jumătate din exporturi

Cea mai mare pondere în totalul exporturilor o au mașinile și echipamentele – 25,2% și articolele manufacturate – 21,9%. În ianuarie-iulie 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, au sporit exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+35,7%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 4,9 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+21,4%), mobilă și părțile ei (+38,8%), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 2,5 ori), fire, țesături, articole textile și produse conexe (de 1,5 ori), băuturi alcoolice și nealcoolice (+15,6%), produse medicinale și farmaceutice, în principal reexporturi (+37,9%), petrol, produse petroliere și produse înrudite, preponderent reexporturi (de 5,8 ori).

#marfuri #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.