România, colacul de salvare pentru exporturile moldovenești

După o perioada de criză în exporturile moldovenești se conturează o tendință clară de recuperare. După căderea de 296 mil. USD în 2020, livrările de mărfuri au recuperat peste 65% din căderea de anul trecut și-n valori anuale au ajuns la 2,68 miliarde USD.

Tendința de reducere a exporturilor moldovenești a durat până în februarie 2021, exact un an de la instituirea măsurile restrictive.

”Aproape jumătate din creșterea din acest an de recuperare revine României (+48,8%) urmată de Germania cu (+19,3%). Vecina noastră Ucraina se află pe locul 5 cu o contribuție pozitivă de 5,9%. De fapt în mare parte datorită țărilor din Uniunea Europeană, Moldova a reușit în acest an să-și recupereze exporturile. Contribuția țărilor din afara UE este destul de modestă”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Manufacturile și echipamentele dețin jumătate din exporturi

Cea mai mare pondere în totalul exporturilor o au mașinile și echipamentele – 25,2% și articolele manufacturate – 21,9%. În ianuarie-iulie 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, au sporit exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+35,7%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 4,9 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+21,4%), mobilă și părțile ei (+38,8%), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 2,5 ori), fire, țesături, articole textile și produse conexe (de 1,5 ori), băuturi alcoolice și nealcoolice (+15,6%), produse medicinale și farmaceutice, în principal reexporturi (+37,9%), petrol, produse petroliere și produse înrudite, preponderent reexporturi (de 5,8 ori).

#marfuri #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.