România, colacul de salvare pentru exporturile moldovenești

După o perioada de criză în exporturile moldovenești se conturează o tendință clară de recuperare. După căderea de 296 mil. USD în 2020, livrările de mărfuri au recuperat peste 65% din căderea de anul trecut și-n valori anuale au ajuns la 2,68 miliarde USD.

Tendința de reducere a exporturilor moldovenești a durat până în februarie 2021, exact un an de la instituirea măsurile restrictive.

”Aproape jumătate din creșterea din acest an de recuperare revine României (+48,8%) urmată de Germania cu (+19,3%). Vecina noastră Ucraina se află pe locul 5 cu o contribuție pozitivă de 5,9%. De fapt în mare parte datorită țărilor din Uniunea Europeană, Moldova a reușit în acest an să-și recupereze exporturile. Contribuția țărilor din afara UE este destul de modestă”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Manufacturile și echipamentele dețin jumătate din exporturi

Cea mai mare pondere în totalul exporturilor o au mașinile și echipamentele – 25,2% și articolele manufacturate – 21,9%. În ianuarie-iulie 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, au sporit exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+35,7%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 4,9 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+21,4%), mobilă și părțile ei (+38,8%), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 2,5 ori), fire, țesături, articole textile și produse conexe (de 1,5 ori), băuturi alcoolice și nealcoolice (+15,6%), produse medicinale și farmaceutice, în principal reexporturi (+37,9%), petrol, produse petroliere și produse înrudite, preponderent reexporturi (de 5,8 ori).

#marfuri #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar