Ne facem scut în faţa dezinformării şi fake news. Şi luăm lecţii de la vecinii moldoveni. România va avea un Centru pentru Combaterea Dezinformării pentru a contracara propaganda pro-rusă prezentă pe Internet. Pentru a vedea ce înseamnă o instituţie menită să dezactivezii trolii ruşi, Observator a mers la Chişinău, unde deja există un astfel de centru.
Mai mult ca niciodată, România a fost în acest an, ţinta unor campanii uriaşe de dezinformare, multe atribuite Federaţiei Ruse, menite să destabilizeze întreaga societate. Răspunsul autorităţilor noastre a venit târziu, iar anularea alegerilor prezidenţiale de către Curtea Constituţională a produs o undă de şoc în întreaga ţară.
Suntem în mijlocul unui război hibrid, în care noi toţi am devenit soldaţi în linia întâi. Până acum, ne uitam la vecinii moldoveni şi credeam că nouă nu ni se va putea întâmpla niciodată aşa ceva. – doar adauga diacritice, fara a modifica altceva, nici măcar ghilimelele.
Mii de mesaje anti-europene şi pro-ruse sunt distribuite zilnic pe reţelele sociale din Republica Moldova. La Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării sau STRATCOM, ele sunt monitorizate de o mână de oameni.
Din motive de securitate, accesul în centrul pentru combaterea dezinformării de aici, din Chișinău, nu este permis presei. În el lucrează momentan 25 de IT-iști, experți în diverse domenii și specialiști în comunicare online.
Petru Macovei este un ziarist cunoscut şi activist pentru drepturile omului în Republica Moldova. Face parte din acest Institut care funcţionează ca o barieră de anticorpi. Informaţiile pe care el şi mai mulţi voluntari le strâng ajung pe masa experţilor Centrului, care decid, mai departe, cum să combată ştirile false şi propaganda.
“La România au fost trimise 10.000 de uniforme ale poliţiei naţionale şi 10.000 de uniforme ale armatei moldoveneşti”, a declarat Marina Tauber, parlamentar pro-rus.
“Genul ăsta de afirmaţii care au panicat o parte a societăţii, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru”, a explicat Petru Macovei, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.
Informaţiile tip fake news şi cele de propagandă pro-rusă apar, masiv, pe reţelele de socializare. Ele sunt verificate de membrii Centrului. Un raport este trimis mai multor instituţii printre care Preşedinţia, Guvernul şi Serviciile Secrete. Tot de aici vin şi recomandările pentru combaterea falsurilor.
“Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride. Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm”, a spus Aurelian Paşa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.
Într-un raport trimis preşedintelui, Serviciul Român de Informaţii a stabilit că o rețea de 25.000 de conturi de Tiktok a fost asociată direct campaniei lui Călin Georgescu, un candidat apărut de nicăieri, susţinător al lui Vladimir Putin. Surprinzător, acesta a câştigat primul tur.
“Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare. În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă”, a declarat Aurelian Paşa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării Rep. Moldova.
Ilan Şor este un oligarh pro-rus, refugiat la Moscova după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani în Republica Moldova.
Rețeta dezinformării din România este aceeași aplicată pentru a destabiliza și Republica Moldova, dar și Georgia. Iar principalele canale de propagandă pro-rusă sunt Tik Tok și Telegram, rețelele de socializare deținute de China și Rusia.
Centrul pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău a fost creat în urmă cu un an, la iniţiativa preşedintei Maia Sandu, după modelul unor instituţii din ţările baltice şi nordice. “Văzând cum funcţionează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii şi cât de paguboase pot fi, toate ţările vor avea nevoie de aşa ceva”, a spus Maia Sandu.
Surse guvernamentale spun că autorităţile de la Bucureşti lucrează la un proiect inspirat din legislaţia franceză.
“Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.
Recent, un grup de experți bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit că Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța campania de propagandă și interferență la scară largă în România şi Bulgaria.
