România ne întinde o mână de ajutor. Bursa de Mărfuri: Vom contribui la întărirea securității energetice a Moldovei

Gabriel Purice, președintele Bursei de Mărfuri din România, care a înființat o subsidiară în Republica Moldova a declarat pentru presa din România că ar putea fi oferite și produse pentru tranzacționarea energiei electrice, însă, din păcate, concurența este limitată. Piața de energie electrică din Republica Moldova este dominată de un furnizor important în Transnistria. Concurența pe piața gazelor este, de asemenea, scăzută, însă șeful BRM este încrezător că s-ar putea dezvolta, deoarece Moldova este acum interconectată cu România și Ucraina prin coridorul transbalcanic și prin gazoductul Iași-Ungheni cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.

„BRM va contribui la întărirea securității energetice în Republica Moldova, ajutând la formarea celui mai bun preț pentru consumatorul final, iar în acest fel, la prevenirea oricăror crize pe piața de energie. Dorim să întindem o mâină de sprijin autorităților naționale la formarea și consolidarea unei piețe concurențiale a energiei și electricității, oferind mecanisme transparente și nediscriminatorii la achiziționarea și comercializarea de produse energetice. Avantajul major al tranzacționării transparente a energiei pe o piață reglementată este că prețurile se fixează în funcție de cerere și ofertă, iar informațiile despre participanții la piață și volumele tranzacționate sunt accesibile publicului larg, ceea ce nu poate fi decât în beneficiul consumatorilor finali, cetățeni sau întreprinderi”, a precizat Gabriel Purice.

BRM este cel mai mare operator a unei burse de mărfuri din România, gestionând un volum mediu anual de peste 5 000 de tranzacții, însumând peste 65 TWh, între altele, cu gaze naturale, energie electrică, produse petroliere, certificate CO2, materiale de construcții sau cereale. BRM este lider de piață în tranzacționarea gazelor naturale în România, licitând peste 70% din consumul intern național, iar la nivelul anilor 2018 și 2020 a tranzacționat un procent circa de 90% din consumul național. În perioada 2017-2019 BRM a tranzacționat un total de 65 TWh pe piața gazelor naturale, iar în 2020 a tranzacționat 71 TWh.

#Bursa de Mărfuri #electricitate #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.