România ne întinde o mână de ajutor. Bursa de Mărfuri: Vom contribui la întărirea securității energetice a Moldovei

Gabriel Purice, președintele Bursei de Mărfuri din România, care a înființat o subsidiară în Republica Moldova a declarat pentru presa din România că ar putea fi oferite și produse pentru tranzacționarea energiei electrice, însă, din păcate, concurența este limitată. Piața de energie electrică din Republica Moldova este dominată de un furnizor important în Transnistria. Concurența pe piața gazelor este, de asemenea, scăzută, însă șeful BRM este încrezător că s-ar putea dezvolta, deoarece Moldova este acum interconectată cu România și Ucraina prin coridorul transbalcanic și prin gazoductul Iași-Ungheni cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.

„BRM va contribui la întărirea securității energetice în Republica Moldova, ajutând la formarea celui mai bun preț pentru consumatorul final, iar în acest fel, la prevenirea oricăror crize pe piața de energie. Dorim să întindem o mâină de sprijin autorităților naționale la formarea și consolidarea unei piețe concurențiale a energiei și electricității, oferind mecanisme transparente și nediscriminatorii la achiziționarea și comercializarea de produse energetice. Avantajul major al tranzacționării transparente a energiei pe o piață reglementată este că prețurile se fixează în funcție de cerere și ofertă, iar informațiile despre participanții la piață și volumele tranzacționate sunt accesibile publicului larg, ceea ce nu poate fi decât în beneficiul consumatorilor finali, cetățeni sau întreprinderi”, a precizat Gabriel Purice.

BRM este cel mai mare operator a unei burse de mărfuri din România, gestionând un volum mediu anual de peste 5 000 de tranzacții, însumând peste 65 TWh, între altele, cu gaze naturale, energie electrică, produse petroliere, certificate CO2, materiale de construcții sau cereale. BRM este lider de piață în tranzacționarea gazelor naturale în România, licitând peste 70% din consumul intern național, iar la nivelul anilor 2018 și 2020 a tranzacționat un procent circa de 90% din consumul național. În perioada 2017-2019 BRM a tranzacționat un total de 65 TWh pe piața gazelor naturale, iar în 2020 a tranzacționat 71 TWh.

#Bursa de Mărfuri #electricitate #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.