România nu poate rezolva problema infrastructurii la vămi. Soluțiile pe care le propune Bucureștiul

08 Iun. 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Bucureștiul nu poate rezolva deocamdată problema infrastructurii vamale, afirmă Claudiu Ardeleanu, șeful Autorității Vamale din România. Oficialul a declarat în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului discută subiectul și caută soluții eficiente.

Conform lui, responsabilii vamali au ajuns la concluzia că sunt necesare coridoare pentru camioanele goale, cele care transportă mărfuri perisabile și pentru exportatorii care au certificatul de Agent Economic Autorizat. Vameșii din Republica Moldova actualmente analizează asemenea soluții.

De asemenea, Ardeleanu a precizat că ar putea fi implementat un sistem informațional care să permită evaluarea prealabilă a situației la frontieră. În același timp, conform lui, soluții pentru rezolvarea problemei sunt căutate, iar în acest scop a fost solicitat și sprijinul Comisiei Europene.

O altă propunere a Bucureștiului este ca societățile de transport de pe cele două maluri ale Prutului să fie informate din timp despre situația la frontieră. Printre problemele pe care se confruntă este faptul că transportatorii ucraineni care se îndreaptă spre UE nu cunosc toate cerințele referitoare la verificările vamale, dar și faptul că șoferii optează pentru câteva puncte vamale.

„Încercăm să sprijinim pe cât putem aderarea Republicii Moldova la convenția de tranzit comun. Aderarea la această convenție va permite trecerea simplificată a frontierei. Procedurile se vor simplifica mult. Albița-Leușeni este cel mai mare punct de control dintre România și Republica Moldova. Sunt cele mai mari valuri de trafic, dar nu este singurul. Și Giurgiuleștiul este foarte aglomerat. Problemele se leagă mult de cisterne care vin să se aprovizioneze cu carburanți din România. Ele aglomerează mult punctele de control și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare. Suntem conștienți că există probleme. Le-am identificat. Suntem în contact permanent cu colegii de la frontieră. Cautăm soluții unde se poate. Problema infrastructurii nu avem cu să o rezolvăm. Încercăm să găsim soluții alternative, care să permită fluidizarea traficului. Suntem conștienți de nemulțumiri. Sunt justificate. Dorința noastră este sinceră și implicată de a rezolva aceste probleme. Poate nu se vede peste noapte”, a declarat Claudiu Ardeleanu în studioul TVR Moldova.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces.

Între timp, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo