România numără sute de obiective turistice, însă nici cele mai populare nu sunt la nivelul celor din Austria sau Anglia

România numără sute de obiective turistice atât istorice, cât şi naturale, însă nici cele mai cunoscute monumente din ţară nu reuşesc să strângă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de un singur castel din Austria sau Anglia, scrie Ziarul Financiar.

România se poate mândri cu obiective unice în Europa, iar multe dintre judeţele ţării au zeci de obiective turistice care pot fi comparate cu cele mai populare monumente din ţările europene. Țara vecină are un potenţial extraordinar de a deveni o cunoscută destinaţie turistică, având o varietate de obiective naturale şi istorice, cât şi zone naturale precum staţiunile montane, balneare, cât şi cele de pe litoral şi Delta Dunării. Toate aceste obiective ar putea face din România o cunoscută destinaţie la nivel european dacă ar exista o infrastructură adecvată, dar şi o strategie de promovare pe măsură.

Cu toate acestea, România nu se poate bucura de un turism de incoming dezvoltat, turiştii străini vin într-un număr prea mic pentru a-şi petrece vacanţele. Circa 75% din turiştii care îşi petrec vacanţele în România sunt români, iar procentul a crescut odată cu izbucnirea pandemiei în lipsa străinilor. România a primit în 2020 doar 453.000 de turişti străini, înregistrând cea mai mare scădere a turismului de incoming din Europa.

Cele mai importante obiective turistice din România, mai exact Castelele Peleş, Bran şi Corvinilor nu reuşesc să atragă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de către Palatul Schönbrunn din Austria. În cel mai dificil an al turismului european, Schonbrunn a înregistrat un număr de 640.000 de turişti, faţă de 580.000 de persoane care au vizitat cele trei castele din România.

România nu este căutată de turiştii străini, în principal din cauza faptului că ţara nu beneficiază de o promovare turistică. O strategie de promovare ar trebui realizată de către autorităţile competente în colaborare cu mediul privat, însă o astfel de iniţiativă întârzie să apară de prea mulţi ani, iar lipsa turiştilor reprezintă de fapt investiţii mai mici în modernizarea obiectivelor turistice, ceea ce ar putea duce chiar la degradarea acestora.

#turisti #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.