România și Bulgaria, cucerite de rapița Moldovei: peste 80% din exporturi au mers acolo

Între iulie și septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță – de peste patru ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone) și cu 22,6% peste nivelul sezonului record 2023 (210 mii tone), potrivit analizei economsitului Iurie Rija.

Performanța se reflectă nu doar în cantități, ci și în prețuri. În această perioadă, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 8,95 lei/kg, cu 3% mai mult decât anul trecut și cu peste 20% peste nivelul din 2023. Astfel, fermierii au beneficiat de venituri mai mari, iar încasările totale din exporturi au atins 2,3 miliarde lei – de 4,2 ori mai mult decât în 2024 și cu 47% peste sezonul considerat anterior de vârf.

Succesul se explică prin creșterea suprafețelor cultivate, care în 2025 au ajuns la 120 mii hectare – un nivel istoric –, dar și prin condițiile agricole favorabile, ce au permis o recoltă de 280–290 mii tone, cu randamente de 2–2,4 tone la hectar. Rapița s-a dovedit a fi una dintre cele mai rentabile culturi, cu venituri medii de aproximativ 500 euro pe hectar.

Exporturile au fost dominate de trei mari companii – „RUSAGRO-PRIM” SRL (68 mii tone, 26,4%), „VADALEX GRAINS” SRL (33,2 mii tone, 13,4%) și „OROM-IMEXPO” SRL (32,8 mii tone, 13,2%) –, care împreună au concentrat aproape 53% din livrări.

Principalele destinații au fost România (161,8 mii tone) și Bulgaria (52,2 mii tone), care au absorbit împreună 83% din total, la prețuri apropiate de 9 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal și Elveția.

Transportul rutier a dominat logistica, cu 132,9 mii tone, urmat de transportul maritim prin Giurgiulești (98,4 mii tone) și cel feroviar (26,3 mii tone). Punctele vamale-cheie au fost Giurgiulești (147 mii tone, rutier și portuar), Cahul (32 mii tone), Etulia (26,3 mii tone), dar și Ungheni, Sculeni, Căușeni și Leușeni, prin care au fost expediate volume mai reduse.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele confirmă atractivitatea rapiței ca și cultură strategică pentru agricultura moldovenească și rolul său central în balanța comercială a țării, cu impact semnificativ atât asupra producătorilor, cât și asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feemieri #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a constatat existența unei practici comerciale înșelătoare la o unitate de schimb valutar a BC „Victoriabank” SA, în urma unui control inopinat privind respectarea obligațiilor de informare corectă a consumatorilor.

Constatările au stat la baza unei Hotărâri din 11 noiembrie 2025, care a fost menținută de Consiliul de Administrație al CNPF în ședința din 30 decembrie 2025, după respingerea cererii prealabile depuse de bancă. Controlul a vizat modul de afișare a cursurilor de schimb valutar pe panourile de reclamă.

Potrivit CNPF, pentru valuta românească (RON), cursurile de cumpărare și vânzare erau afișate fără separarea clară a numărului întreg de zecimale, spre deosebire de celelalte valute, situație calificată drept omisiune înșelătoare, susceptibilă de a induce în eroare consumatorii.

Autoritatea subliniază că remedierea ulterioară a neconformității și lipsa unui impact major nu înlătură răspunderea pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorilor, motiv pentru care măsurile dispuse au fost menținute.

În perioada 18–24 septembrie 2025, CNPF a efectuat controale inopinate la 48 de unități de schimb valutar din mai multe raioane și municipii ale țării, depistând abateri la șapte unități, inclusiv neconcordanțe între cursurile afișate și cele aplicate, precum și lipsa delimitării clare a zecimalelor.