România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #OMV #extracție #austria #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.