Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproape 200.000 de euro în prima seară a războiului din Ucraina

Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproximativ 200.000 de euro din cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii, care a avut loc pe 24 februarie, la Casa de Licitații Artmark, înregistrând o rată de adjudecare de peste 77%. În prima seară de război din Ucraina, românii au ales să cumpere diamante, briliante, safire sau perle, confirmând încrederea pe care o au în investiții sigure în vremuri tulburi, respectiv interesul în creștere pentru piese de colecție, scrie wall-street.ro.

Pe fondul inflației existente, a conflictelor politice, a datoriilor în creștere și a noului război în plină desfășurare, românii nu uită de securizarea averilor, de investiții sigure, fiind inspirați de o piață alternativă pentru a diversifica activele în care își păstrează valoarea banilor. Printre aceste piețe alternative se numără și cea a obiectelor de lux, care își sporesc în timp valoarea.

În ultimii 10 ani, investițiile în bijuterii sau ceasuri de lux, în SUA, au depășit investițiile în acțiuni sau imobiliare. Explicația este dată de faptul că investiția în bijuterii sau ceasuri exclusiviste seamănă mai mult cu arta decât imobiliarele, de exemplu. Pe termen lung valoarea pieselor sporește, iar profitul este mai mare.

Licitațiile Artmark se desfășoară exclusiv online, prin intermediul platformei de licitare Artmark Live, iar toate operele de artă sau obiectele de colecție pot fi vizionate online pe www.artmark.ro. Platforma Artmark Live dă posibilitatea plasării de oferte online, participării online, în regim live, adjudecării și plății online. Totodată, la licitație se poate participa și prin depunerea unor oferte prealabile scrise ori prin telefon, în timpul evenimentului.

#romani #briliante #diamante #razboi #bijuterii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.