Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproape 200.000 de euro în prima seară a războiului din Ucraina

Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproximativ 200.000 de euro din cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii, care a avut loc pe 24 februarie, la Casa de Licitații Artmark, înregistrând o rată de adjudecare de peste 77%. În prima seară de război din Ucraina, românii au ales să cumpere diamante, briliante, safire sau perle, confirmând încrederea pe care o au în investiții sigure în vremuri tulburi, respectiv interesul în creștere pentru piese de colecție, scrie wall-street.ro.

Pe fondul inflației existente, a conflictelor politice, a datoriilor în creștere și a noului război în plină desfășurare, românii nu uită de securizarea averilor, de investiții sigure, fiind inspirați de o piață alternativă pentru a diversifica activele în care își păstrează valoarea banilor. Printre aceste piețe alternative se numără și cea a obiectelor de lux, care își sporesc în timp valoarea.

În ultimii 10 ani, investițiile în bijuterii sau ceasuri de lux, în SUA, au depășit investițiile în acțiuni sau imobiliare. Explicația este dată de faptul că investiția în bijuterii sau ceasuri exclusiviste seamănă mai mult cu arta decât imobiliarele, de exemplu. Pe termen lung valoarea pieselor sporește, iar profitul este mai mare.

Licitațiile Artmark se desfășoară exclusiv online, prin intermediul platformei de licitare Artmark Live, iar toate operele de artă sau obiectele de colecție pot fi vizionate online pe www.artmark.ro. Platforma Artmark Live dă posibilitatea plasării de oferte online, participării online, în regim live, adjudecării și plății online. Totodată, la licitație se poate participa și prin depunerea unor oferte prealabile scrise ori prin telefon, în timpul evenimentului.

#romani #briliante #diamante #razboi #bijuterii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.