Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproape 200.000 de euro în prima seară a războiului din Ucraina

Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproximativ 200.000 de euro din cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii, care a avut loc pe 24 februarie, la Casa de Licitații Artmark, înregistrând o rată de adjudecare de peste 77%. În prima seară de război din Ucraina, românii au ales să cumpere diamante, briliante, safire sau perle, confirmând încrederea pe care o au în investiții sigure în vremuri tulburi, respectiv interesul în creștere pentru piese de colecție, scrie wall-street.ro.

Pe fondul inflației existente, a conflictelor politice, a datoriilor în creștere și a noului război în plină desfășurare, românii nu uită de securizarea averilor, de investiții sigure, fiind inspirați de o piață alternativă pentru a diversifica activele în care își păstrează valoarea banilor. Printre aceste piețe alternative se numără și cea a obiectelor de lux, care își sporesc în timp valoarea.

În ultimii 10 ani, investițiile în bijuterii sau ceasuri de lux, în SUA, au depășit investițiile în acțiuni sau imobiliare. Explicația este dată de faptul că investiția în bijuterii sau ceasuri exclusiviste seamănă mai mult cu arta decât imobiliarele, de exemplu. Pe termen lung valoarea pieselor sporește, iar profitul este mai mare.

Licitațiile Artmark se desfășoară exclusiv online, prin intermediul platformei de licitare Artmark Live, iar toate operele de artă sau obiectele de colecție pot fi vizionate online pe www.artmark.ro. Platforma Artmark Live dă posibilitatea plasării de oferte online, participării online, în regim live, adjudecării și plății online. Totodată, la licitație se poate participa și prin depunerea unor oferte prealabile scrise ori prin telefon, în timpul evenimentului.

#romani #briliante #diamante #razboi #bijuterii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.