Românii care nu se vaccinează și-ar putea pierde dreptul de a munci în Germania

Regulile mult mai stricte privind vaccinarea anti-COVID ar putea face mai dificil decât în ultimii ani accesul cetățenilor români pe piața muncii din Germania. Românii care lucrează deja în Germania și-ar putea pierde joburile în următoarea perioadă, dacă nu se vaccinează.

Pe de altă parte, cu un deficit uriaș pe piața forței de muncă, Germania vrea să angajeze în acest an 400.000 de muncitori calificați din străinătate. Mai mult, guvernul cancelarului Olaf Scholz a decis și creșterea salariului minim la 12 euro pe oră pentru a face mai atractive locurile de muncă, scrie digi24.ro.

Germania a avut deja probleme anii trecuți cu muncitorii români care urmau să culeagă sparanghel, de pildă. Au fost prea puțini, apoi au fost acuzați că au reaprins focarele COVID. E de notorietate și situația românilor care lucrează în abatoare. Și ei au fost acuzați la un moment dat că nu respectă suficient normele anti-COVID.

Berlinul a impus vaccinarea anti-COVID pentru mai multe categorii profesionale, precum medici și polițiști, iar acum, o lege privind imunizarea generală e în discuția Parlamentului german.

Proiectul vaccinării obligatorii, în discuția Bundestagului

Proiectul vaccinării obligatorii – inclusiv pentru muncitorii străini – intră în discuția Bundestagului săptămâna aceasta. Dacă va avea un aviz favorabil, se va ajunge probabil în vară la un vaccin obligatoriu pentru toată populația adultă, pe o perioadă limitată, un an sau doi ani. În aceast moment, însă, este valabilă vaccinarea obligatorie doar pentru personalul din sectorul medical, personalul din sectorul de îngrijire și pentru militari, a precizat la Digi24 Alina Khunel, jurnalist Deutsche Welle.

Pentru muncitorii sezonieri încep angajările din luna februarie. Este nevoie de circa 300.000 de persoane și mare parte din acești muncitori vin de obicei din sud-estul Europei, cei mai mulți din România. Începând de duminică, România a fost plasată pe lista țărilor cu risc ridicat în privința COVID, ceea ce înseamnă că persoanele care vin din România în Germania trebuie să prezinte cel puțin un test, iar dacă nu sunt vaccinate trebuie să intre în carantină.

Muncitorii români din abatoare au fost acuzați că nu respectă normele anti-COVID și chiar că au adus virusul în Germania. În prezent, se încearcă impunerea vaccinării obligatorii în abatoare, dar pentru că este foarte mare nevoie de forță de muncă, persoanele care lucrează deja pot prezenta zilnic sau la două zile un test rapid, care este gratuit și se poate face în număr nelimitat.

În orice caz, obligativitatea vaccinării pentru toată populația adultă din Germania ar putea să intre în vigoare abia din vara acestui an, a subliniat Alina Kuhnel.

#Germania #vaccinare #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.