Rubla rusească se prăbușește: A scăzut cu 30%. Rușii fac cozi la bancomate

Rubla rusească a scăzut cu 30% în raport cu dolarul american, după ce țările occidentale au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei, relatează BBC.

Noul minim record pentru moneda rusească a fost înregistrat după ce mai multe bănci din țară au fost excluse din sistemul internațional de plăți SWIFT.

Duminică, banca centrală a Rusiei a făcut un apel la calm, de teamă că oamenii s-ar putea grăbi să-și retragă banii din bănci. De altfel, în mai multe orașe rusești au fost cozi uriașe la bancomate.

Decizia Uniunii Europene, a Statelor Unite și a aliaților lor de a scoate bănci rusești din SWIFT este cea mai dură măsură impusă până în prezent Moscovei din cauza conflictului din Ucraina.

Activele băncii centrale a Rusiei vor fi, de asemenea, înghețate, limitând capacitatea țării de a-și accesa rezervele internaționale.

Rusia se bazează în mare măsură pe SWIFT pentru exporturile de petrol și gaze.

„Dacă Banca centrală și cele mai mari bănci ale Rusiei – care au fost deja separate de serviciile bancare – nu găsesc o modalitate alternativă de a ajunge la sistemul financiar global, Rusia se confruntă cu aceeași izolare în care au fost plasate Iranul și Coreea de Nord”, a spus un fost consilier al Departamenrului Trezoreriei SUA, Ari Redbord.

Investitorii au fost, de asemenea, îngrijorați după ce Vladimir Putin a ordonat armatei Rusiei să-și plaseze forțele de descurajare, care includ arme nucleare, în „alertă specială”.

„Piețele financiare sunt afectate de desfășurarea evenimentelor din Ucraina”, a spus Katrina Ell, economist la Moody’s Analytics din Sydney. „Anunțurile privind sancțiunile și acțiunile militare vor influența în continuare piața săptămâna aceasta”, a adăugat ea.

#SWIFT #rubla ruseasca #bancomat #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.