Ruptură misterioasă a unui cablu de internet între Suedia și Finlanda

Autoritățile din Finlanda au demarat o investigație privind avarierea unui cablu de internet al companiei Global Connect, informează ziarul Helsingin Sanomat. „Autoritățile investighează incidentul împreună cu compania. Luăm foarte în serios situația”, a declarat ministrul transporturilor și comunicațiilor din Finlanda, Lulu Ranne, pe pagina sa de social media X.

Duminica trecută, Agenția Suedeză de Poștă și Telecomunicații a semnalat două avarii ale cablurilor pe teritoriul Finlandei: una în orașul Espoo și alta în comuna Vihti. Până în prezent, una dintre defecțiuni a fost remediată. Reprezentanții Global Connect au precizat că, din cauza acestei avarii, aproximativ 6.000 de gospodării din Finlanda au rămas fără internet, iar în ziua precedentă, 100 de clienți corporativi au întâmpinat probleme de conexiune. Problema nu a afectat utilizatorii din Suedia.

Ministrul pentru Apărarea Civilă al Suediei, Carl-Oscar Bolin, a menționat că poliția finlandeză suspectează că avarierea cablului ar fi fost intenționată. Global Connect a confirmat această informație, adăugând că necunoscuți au distrus integritatea cablului în două locuri diferite.

Acesta este deja al treilea incident de acest tip în Scandinavia în ultima lună. Pe 18 noiembrie, cablul C-Lion1, care leagă Finlanda de Germania în Marea Baltică, a fost avariat în apropierea gazoductului rus „Nord Stream”. Cu o zi înainte, a fost deteriorat un cablu de comunicații între Lituania și Suedia. Cablurile avariate se intersectează pe o porțiune de doar 10 metri pătrați. „Având în vedere că ambele au fost rupte, este clar că nu a fost vorba de o descărcare accidentală de ancoră de la o navă, ci probabil de un act mai serios”, a afirmat directorul tehnic al operatorului lituanian Telia, Andrius Šemeškavičius. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat că incidentul ar putea fi considerat o „diversiune”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Suedia #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.