Ruptură misterioasă a unui cablu de internet între Suedia și Finlanda

Autoritățile din Finlanda au demarat o investigație privind avarierea unui cablu de internet al companiei Global Connect, informează ziarul Helsingin Sanomat. „Autoritățile investighează incidentul împreună cu compania. Luăm foarte în serios situația”, a declarat ministrul transporturilor și comunicațiilor din Finlanda, Lulu Ranne, pe pagina sa de social media X.

Duminica trecută, Agenția Suedeză de Poștă și Telecomunicații a semnalat două avarii ale cablurilor pe teritoriul Finlandei: una în orașul Espoo și alta în comuna Vihti. Până în prezent, una dintre defecțiuni a fost remediată. Reprezentanții Global Connect au precizat că, din cauza acestei avarii, aproximativ 6.000 de gospodării din Finlanda au rămas fără internet, iar în ziua precedentă, 100 de clienți corporativi au întâmpinat probleme de conexiune. Problema nu a afectat utilizatorii din Suedia.

Ministrul pentru Apărarea Civilă al Suediei, Carl-Oscar Bolin, a menționat că poliția finlandeză suspectează că avarierea cablului ar fi fost intenționată. Global Connect a confirmat această informație, adăugând că necunoscuți au distrus integritatea cablului în două locuri diferite.

Acesta este deja al treilea incident de acest tip în Scandinavia în ultima lună. Pe 18 noiembrie, cablul C-Lion1, care leagă Finlanda de Germania în Marea Baltică, a fost avariat în apropierea gazoductului rus „Nord Stream”. Cu o zi înainte, a fost deteriorat un cablu de comunicații între Lituania și Suedia. Cablurile avariate se intersectează pe o porțiune de doar 10 metri pătrați. „Având în vedere că ambele au fost rupte, este clar că nu a fost vorba de o descărcare accidentală de ancoră de la o navă, ci probabil de un act mai serios”, a afirmat directorul tehnic al operatorului lituanian Telia, Andrius Šemeškavičius. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat că incidentul ar putea fi considerat o „diversiune”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Suedia #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.