Rusia a ajuns la „fundul sacului”? Moscova vrea mai mulți bani de la marile firme și reducerea cheltuielilor

Guvernul rus intenţionează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum şi de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, transmite Bloomberg.

Printre propuneri se află dividende mai mari de la companiile de stat şi „plăţi unice” de la producătorii de îngrăşăminte şi cei de cărbune, conform unor instrucţiuni emise la mijlocul lunii decembrie de către premierul Mihail Mişustin, potrivit sursei citate.

Măsurile Guvernului de la Moscova fac parte dintr-un efort mai larg de „mobilizare a veniturilor”. În plus, Executivul a alocat cheltuieli suplimentare în valoare de 175 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari) pentru a strămuta 100.000 de persoane din Herson în Rusia, ceea ce ar reprezenta o recunoaştere tacită a Kremlinului că există speranţe mici privind recucerirea acelor părţi din Ucraina pe care forţele ruseşti le-au abandonat în toamna anului trecut.

Bugetul Rusiei este supus la presiuni din ce în ce mai mari în condiţiile în care invazia Ucrainei a intrat în al doilea an, iar economia rusă se contractă ca urmare a sancţiunilor extinse impuse de SUA şi Uniunea Europeană. Dividendele şi taxele excepţionale plătite de gigantul energetic Gazprom PJSC au permis Rusiei să înregistreze un excedent bugetar la finele anului trecut, însă cheltuielile mari din luna decembrie este posibil să fi adus bugetul statului rus pe deficit.

Sursele citate de Bloomberg susţin că o parte dintre fondurile suplimentare sunt necesare pentru a acoperi costurile care au legătură cu războiul. Sursele adăugă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la mărimea dividendelor sau a „plăţilor unice”, pentru că acestea vor depinde de situaţia bugetară pe ansamblul anului 2022. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, autorităţile ruse vor încerca să stabilească un nivel al dividendelor de peste 50% din profitul net al companiilor de stat, au dezvăluit sursele consultate de Bloomberg.

În încercarea de a echilibra situaţia bugetară, premierul Mihail Mişustin a ordonat o „optimizare” a cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea şi securitatea, care ar trebui să genereze economii de cel puţin 150 de miliarde de ruble.

În condiţiile în care Rusia se pregăteşte pentru mai mulţi ani de deficite bugetare şi de imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de obligaţiuni, Guvernul de la Moscova este presat să se asigure că are acces la finanţare, în timp ce veniturile din energie se reduc.

Dacă anul trecut Ministerul rus de Finanţe prognoza un deficit bugetar de 0,9% din PIB, acum se aşteaptă la un deficit de 2% din PIB atât pentru 2022, cât şi pentru 2023.

În total, cheltuielile pe anul trecut au ajuns, probabil, la aproximativ 30.000 de miliarde de ruble, a declarat la finele lunii decembrie ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, cu aproximativ 27% peste ceea ce era prevăzut iniţial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.