Rusia a eliminat presa online independentă: cifrele cenzurii

Între 5 şi 11 decembrie, autorităţile au blocat alte 14.800 de site-uri, a denunţat ONG-ul Roskomsvoboda, organizaţie creată în 2012 pentru a monitoriza activitatea de cenzură a autorităţilor pe zona web.

În cele mai multe cazuri, ordinul de închidere a fost emis de o instanţă, la cererea autorităţii de reglementare Rosmkomnadzor, care a închis în medie 4.900 de staţii pe săptămână în 2022.

În 2018, s-a înregistrat un vârf al cenzurii, cu 13.400 de site-uri blocate într-o săptămână, între 23 şi 30 aprilie, iar în aprilie 2021, 18.100 de site-uri au trebuit să fie închise.

În total, 640.000 de site-uri web au fost închise în Rusia prin decizie a autorităţilor, 138.000 de la începutul invaziei Ucrainei, 24 februarie, şi până în august.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cenzura #siteuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.