Rusia a majorat tarifele la import pentru bunurile de consum provenite din ''ţările ostile''

Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi şi şampon, produse în ţările care susţin sancţiunile impuse Moscovei, potrivit unui ordin guvernamental publicat vineri seară, informează Reuters.

Importurile ruseşti din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, au scăzut puternic în 2022 şi preţul la băuturile alcoolice importate a crescut semnificativ.

Unii producători occidentali au încetat să îşi mai vândă bunurile în Rusia, însă Moscova a găsit căi ocolitoare prin care să aducă în ţară bunuri de larg consum, inclusiv prin scheme opace de import, astfel că destule bunuri de consum din străinătate se găsesc în continuare pe rafturile magazinelor ruseşti.

Potrivit ordinului guvernamental, tarifele la parfumuri, cosmetice şi şampon din Polonia, de exemplu, vor fi echivalente cu 35% din valoarea vamală. De asemenea, tarifele la import pentru tapetul provenit din Lituania, Letonia şi Estonia va urca până la 50%.

La vin, tarifele la import vor fi majorate cu până la 20%.

Noile tarife vor intra în vigoare la şapte zile de la data publicării şi vor rămâne valabile până la data de 31 decembrie 2024, inclusiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.