Rusia a majorat tarifele la import pentru bunurile de consum provenite din ''ţările ostile''

Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi şi şampon, produse în ţările care susţin sancţiunile impuse Moscovei, potrivit unui ordin guvernamental publicat vineri seară, informează Reuters.

Importurile ruseşti din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, au scăzut puternic în 2022 şi preţul la băuturile alcoolice importate a crescut semnificativ.

Unii producători occidentali au încetat să îşi mai vândă bunurile în Rusia, însă Moscova a găsit căi ocolitoare prin care să aducă în ţară bunuri de larg consum, inclusiv prin scheme opace de import, astfel că destule bunuri de consum din străinătate se găsesc în continuare pe rafturile magazinelor ruseşti.

Potrivit ordinului guvernamental, tarifele la parfumuri, cosmetice şi şampon din Polonia, de exemplu, vor fi echivalente cu 35% din valoarea vamală. De asemenea, tarifele la import pentru tapetul provenit din Lituania, Letonia şi Estonia va urca până la 50%.

La vin, tarifele la import vor fi majorate cu până la 20%.

Noile tarife vor intra în vigoare la şapte zile de la data publicării şi vor rămâne valabile până la data de 31 decembrie 2024, inclusiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.