Rusia a majorat tarifele la import pentru bunurile de consum provenite din ''ţările ostile''

Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi şi şampon, produse în ţările care susţin sancţiunile impuse Moscovei, potrivit unui ordin guvernamental publicat vineri seară, informează Reuters.

Importurile ruseşti din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, au scăzut puternic în 2022 şi preţul la băuturile alcoolice importate a crescut semnificativ.

Unii producători occidentali au încetat să îşi mai vândă bunurile în Rusia, însă Moscova a găsit căi ocolitoare prin care să aducă în ţară bunuri de larg consum, inclusiv prin scheme opace de import, astfel că destule bunuri de consum din străinătate se găsesc în continuare pe rafturile magazinelor ruseşti.

Potrivit ordinului guvernamental, tarifele la parfumuri, cosmetice şi şampon din Polonia, de exemplu, vor fi echivalente cu 35% din valoarea vamală. De asemenea, tarifele la import pentru tapetul provenit din Lituania, Letonia şi Estonia va urca până la 50%.

La vin, tarifele la import vor fi majorate cu până la 20%.

Noile tarife vor intra în vigoare la şapte zile de la data publicării şi vor rămâne valabile până la data de 31 decembrie 2024, inclusiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare