Rusia consideră "autodistructive" sancţiunile Uniunii Europene asupra importurilor de petrol

„Decizia Uniunii Europene de a renunţa parţial la petrolul rusesc şi la produse petroliere, precum şi refuzul de a mai emite asigurări navelor comerciale ruse probabil vor genera noi majorări de preţuri, vor destabiliza pieţele energiei şi vor perturba reţelele de aprovizionare”, anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenţia Reuters.

„Sunt măsuri autodistructive. Bruxellesul şi sponsorii politici ai Washingtonului poartă întreaga responsabilitate pentru exacerbarea problemelor globale în domeniile alimentar şi energetic cauzate de acţiunile nelegitime ale Uniunii Europene”, subliniază Ministerul rus de Externe.

Uniunea Europeană a anunţat o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv reducerea semnificativă a importurilor de petrol. „Vor fi reduse cu 90% importurile de petrol din Rusia în UE până la sfârşitul anului”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul este rezultatul unui compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia, care s-au opus propunerii iniţiale a Comisiei Europene de a opri total, în mod etapizat, importurile de petrol din Rusia.

Liderii UE nu au putut ajunge la un acord privind oprirea totală a importurilor de petrol din Rusia, astfel că au acceptat oprirea importurilor pe cale maritimă. Polonia şi Germania au fost nevoite să ofere garanţii Ungariei, Slovaciei şi Cehiei că, în cazul în care Rusia va opri ca ripostă exporturile pe cale terestră, vor furniza petrol acestor ţări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#embargou #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.