Rusia, cu mâna în buzunarul companiilor: Kremlinul crește prețul gazului cu 20% anual, pentru a salva Gazprom

Guvernul rus ia în calcul o creștere a prețurilor la gaz pentru industrie, în încercarea de a acoperi găurile uriașe din bugetul Gazprom – gigantul energetic aflat în colaps după pierderea pieței europene.

Potrivit surselor citate de Interfax, autoritățile de la Moscova vor să indexeze tarifele la gaz pentru clienții industriali cu 10% de două ori pe an – în primul și al patrulea trimestru. Informația a fost confirmată miercuri, în cadrul unei ședințe a comisiei RSPP pentru energie, de către Dmitri Vologjanin, directorul Consiliului Producătorilor de Energie.

Această măsură ar dubla practic ritmul actual de creștere a tarifelor, stabilit de guvern: 10,3% în 2025, urmat de majorări de 10,6%, 9% și 7% în anii 2026–2028.

Prețurile pentru populație vor crește și ele: cu 42,2% în total între 2025 și 2028. În condițiile indexărilor aplicate în ultimii trei ani, gazul s-a scumpit deja cu 76% de la începutul războiului din Ucraina.

Motivul scumpirilor este pierderea exporturilor, după innvadarea Ucrainei, care a redus încasările Gazprom. Exporturile Gazprom în Europa s-au prăbușit la 28–32 miliarde metri cubi anual – un nivel nemaiîntâlnit din anii ’70. Livrările totale în „străinătatea îndepărtată” (țări non-CSI) au scăzut la minimele ultimelor patru decenii: 69 miliarde metri cubi în 2023 și 81 miliarde în 2024.

Gazprom a înregistrat în 2023 o pierdere istorică de 629 miliarde ruble (MSFO), iar în 2024 a mai pierdut 1 trilion de ruble din afacerile cu gaze. Estimările companiei arată că, în următorul deceniu, 15 trilioane de ruble vor reprezenta deficitul de numerar – adică cheltuieli care depășesc cu mult veniturile.

UE lucrează la planuri pentru eliminarea completă a gazului rusesc, acordul cu China pentru construcția gazoductului „Puterea Siberiei-2” a eșuat, iar tranzitul prin Ucraina s-a oprit complet din 2025 – ceea ce înseamnă o pierdere suplimentară de 15 miliarde metri cubi anual.

Analizele BCS estimează că exporturile Gazprom în „străinătatea îndepărtată” vor scădea la 78 miliarde metri cubi în 2025 și vor rămâne la acest nivel în 2026-2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #tarife #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.