Rusia în pragul disperării! Untul devine aur. Moscova cere ajutor Emiratelor Arabe Unite și Turciei

Rusia a solicitat sprijin din partea „țării prietene” pentru a combate criza de pe piața untului, unde prețurile au crescut cu aproape 26% de la începutul anului. Autoritățile ruse au anunțat că pentru prima dată în istorie, Emiratele Arabe Unite au început să exporte unt în Rusia, conform unei declarații a serviciului de presă al Rosselchoznadzor, citată de Izvestia.

Din 18 octombrie, au fost importate 90 de tone de unt din Emiratele Arabe Unite, iar începând cu 27 octombrie, au început importurile și din Turcia. De asemenea, au avut loc negocieri pentru achiziții din India și Iran, au raportat surse din Ministerul Agriculturii.

Creșterea rapidă a prețurilor untului a început odată cu venirea toamnei, prețul crescând cu 5,07% în septembrie și cu 6,58% între 1 și 28 octombrie. Conform datelor de la Rosstat, acest salt de prețuri a fost cel mai mare înregistrat din octombrie 2007, când untul s-a scumpit cu 12,7% într-o lună. La sfârșitul lunii octombrie, creșterea anuală a prețului untului a ajuns la 25,7%, iar în supermarketurile din marile orașe, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, au fost raportate numeroase cazuri de furturi.

Dmitri Leonov, vicepreședinte al „Rusprodsoyuz”, a explicat că criza pe piața untului a fost provocată de creșterea prețurilor la grăsimile importate, dificultățile întâmpinate de fabrici în operarea echipamentului importat și de deficitul de materie primă. De asemenea, lipsa personalului și creșterea ratei de politică monetară au contribuit la această situație. La sfârșitul lunii octombrie, mai multe mari fabrici au suspendat parțial sau complet producția de unt, inclusiv compania H&N (brandul „Prostokvashino”), „Milkom”, și diverse fabrici de lapte.

Pe 31 octombrie, vicepremierul Dmitri Patrușev a convocat o întâlnire urgentă pentru a discuta situația de pe piața untului, dând oficialilor un termen de două săptămâni pentru a stabiliza prețurile. Boris Cernîșov, vicepreședintele Dumei de Stat, a propus înghețarea prețurilor untului în rețelele de retail, care sunt acum monitorizate de FAS.

Autoritățile iau măsuri pentru a importa unt din străinătate, iar surse din Ministerul Agriculturii au menționat că se consideră posibilitatea de a scuti de taxe vamale untul importat din țări „prietene”, care nu fac parte din Uniunea Economică Eurasiatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#unt #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.