Rusia în pragul disperării! Untul devine aur. Moscova cere ajutor Emiratelor Arabe Unite și Turciei

Rusia a solicitat sprijin din partea „țării prietene” pentru a combate criza de pe piața untului, unde prețurile au crescut cu aproape 26% de la începutul anului. Autoritățile ruse au anunțat că pentru prima dată în istorie, Emiratele Arabe Unite au început să exporte unt în Rusia, conform unei declarații a serviciului de presă al Rosselchoznadzor, citată de Izvestia.

Din 18 octombrie, au fost importate 90 de tone de unt din Emiratele Arabe Unite, iar începând cu 27 octombrie, au început importurile și din Turcia. De asemenea, au avut loc negocieri pentru achiziții din India și Iran, au raportat surse din Ministerul Agriculturii.

Creșterea rapidă a prețurilor untului a început odată cu venirea toamnei, prețul crescând cu 5,07% în septembrie și cu 6,58% între 1 și 28 octombrie. Conform datelor de la Rosstat, acest salt de prețuri a fost cel mai mare înregistrat din octombrie 2007, când untul s-a scumpit cu 12,7% într-o lună. La sfârșitul lunii octombrie, creșterea anuală a prețului untului a ajuns la 25,7%, iar în supermarketurile din marile orașe, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, au fost raportate numeroase cazuri de furturi.

Dmitri Leonov, vicepreședinte al „Rusprodsoyuz”, a explicat că criza pe piața untului a fost provocată de creșterea prețurilor la grăsimile importate, dificultățile întâmpinate de fabrici în operarea echipamentului importat și de deficitul de materie primă. De asemenea, lipsa personalului și creșterea ratei de politică monetară au contribuit la această situație. La sfârșitul lunii octombrie, mai multe mari fabrici au suspendat parțial sau complet producția de unt, inclusiv compania H&N (brandul „Prostokvashino”), „Milkom”, și diverse fabrici de lapte.

Pe 31 octombrie, vicepremierul Dmitri Patrușev a convocat o întâlnire urgentă pentru a discuta situația de pe piața untului, dând oficialilor un termen de două săptămâni pentru a stabiliza prețurile. Boris Cernîșov, vicepreședintele Dumei de Stat, a propus înghețarea prețurilor untului în rețelele de retail, care sunt acum monitorizate de FAS.

Autoritățile iau măsuri pentru a importa unt din străinătate, iar surse din Ministerul Agriculturii au menționat că se consideră posibilitatea de a scuti de taxe vamale untul importat din țări „prietene”, care nu fac parte din Uniunea Economică Eurasiatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#unt #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.